Case Memoriale (Memorial Houses)

 

  • Casa Memorială Aurel Vlaicu

  • Casa Natală a lui Avram Iancu

  • Casa Memorială Avram Iancu

  • Casa Căutătorului de Aur – sat Stănija, nr. 99 A, comuna Buceș, județul Hunedoara. Email: casacautatoruluideaur@yahoo.com.

  • Casa Memorială Horea – satul Fericet, comuna Horea, județul Alba – muzeu memorial pe locul unde s-a născut Horea (Vasile Ursu Nicola), marele conducător al Revoluției din Transilvania din anul 1784, împreună cu Cloșca și Crișan

  • Casa Memorială Cloșca – satul Cărpiniș, comuna Roșia Montană, județul Alba – muzeu memorial ridicat lângă vatra casei în care a trăit Ion Oargă (1747 – 1785), unul din liderii proeminenți ai răscoalei țăranilor români din Transilvania din anii 1784 – 1785

  • Casa Memorială Crișan – satul Crișan, comuna Ribița, județul Hunedoara. Program: Lu – Vi: 09.00 – 18.00 / Sâ – Du: 10.00 – 17.00. Cu aspectul unei case țărănești din sec. 18, reconstruită în anul 1979, expune în cele două camere și în anexe obiecte reprezentative din localitatea unde s-a născut Gheorghe Crișan sau Marcu Giurgiu (1733 – 1785): interior de casă moțească, piese de etnografie, arme albe și de foc din sec. 18, material foto – documentar despre răscoala țăranilor români din Transilvania din anii 1784 – 1785

  • Muzeul Popular Drăgan Muntean – sat Poienița Voinii, comuna Bunila, județul Hunedoara. Drăgan Muntean s-a distins ca personalitate de marcă a artei folclorice reprezentative a Ţinutului Pădurenilor. După moartea prematură a rapsodului, a fost amenajat în locuința sa un muzeu popular care îi poartă numele. Aici pot fi admirate o serie de costume și porturi tradiționale specifice pădurenilor.

     

    Istorie (History)

     

    Tăblițele de la Tărtăria
    Tăblițele de la Tărtăria
    Tăblițele de la Tărtăria / Tărtăria Tablets
    (TRANSILVANIA: Tărtăria, Săliștea – Alba)
     

    Sunt trei obiecte mici și străvechi de lut descoperite la Tărtăria în 1961. Datate în jurul anului 5.300 î.Ch. de cercetătorul german Harald Haarmann, ar prezenta cea mai veche formă de scriere din lume. […..] / These tablets are three small very old clay objects discovered at Tărtăria in 1961. Dated around the year 5.300 b.C. by the german researcher Harald Haarmann, the tablets could represent the oldest writing in the world. […..]

     

    Muzee (Museums)

     

    Muzeul Civilizației Dacice și Romane
    Muzeul Civilizației Dacice și Romane
    Daco Roman Civilisation Museum

    Aflat în palatul Magna Curia (castelul Bethlen), are colecții de arheologie din perioada preistorică, dacică, romană, medievală, colecții numismatice, de artă decorativă, etnografie etc. și o bibliotecă cu 40.000 de volume. […..] / Located in Magna Curia palace (Bethlen castle), has archeology collection from pre history, dacian, roman and medieval period, numismatic, decorative art and etnography collections and a library of 40.000 volumes. […..]

    Muzeul de Icoane pe Sticlă
    Muzeul de Icoane pe Sticlă
    Muzeul de Icoane pe Sticlă
    (TRANSILVANIA: Sibiel – Sibiu)
     

    Are cea mai mare colecție de icoane pe sticlă din lume (peste 600) din sec. 18 – 19, pictate de țărani din satele românești din Transilvania, adunată din 1969 de părintele Zosim Oancea și comunitatea din Sibiel. […..] / Has the biggest glass icons colection in the world (over 600) from 18 – 19th centuries, painted by peasants from the romanian Transylvanian villages, collected since 1969 by priest Zosim Oancea and Sibiel community. […..]

  • Muzeul Mineral Toda

  • Muzeul Textilelor – str. Principală, comuna Băiţa, judeţul Hunedoara. Program: Lu – Mi: 10.00 – 17.00 / Jo – Vi: 11.00 – 16.00.
     

    Regiuni Etnografice / Etnographic Regions

     

  • Mărginimea Sibiului

  • Țara Călatei – este o regiune etnografică deosebită situată între văile dintre municipiul Cluj și Huedin. Aici pe câte o colina care domină satul, se află vechi biserici albe din piatră, acoperite cu șindrilă, cu tavanele pictate din lemn casetat, cu inconfundabilele lor turnuri cu acoperișuri înalte, sau biserici de lemn cu decorații de lemn foarte complexe. Oamenii poartă haine tradiționale iar turmele negre de bivoli cu coarnele încovoiate dau o unicitate zonei. În timpul sărbătorilor religioase oamenii se îmbracă în hainele lor tradiționale frumoase și vestite pentru culorile vii și formele spectaculoase, și merg la biserică.

  • Țara Hațegului

  • Țara Moților

  • Țara Zarandului

     

    Spiritualitate (Spirituality)

     

    Arsenie Boca

     

    Tradiții (Traditions)

     

    Festivalul „Sighișoara medievală”
    Festivalul „Sighișoara medievală
    Festivalul „Sighișoara medievală” / „Medieval Sighișoara” Festival
    (TRANSILVANIA: Sighișoara – Mureș)
     

    Festival anual din ultimul week-end din iulie în cetatea medievală din Sighișoara pe sectiunile: teatru, muzică, arte plastice, expoziție de costume medievale și carte, dans, film, poezie medievală, concerte și conferințe. […..] / Annual festival in the last week-end in July in the medieval fortress of Sighișoara on sections: theater, music, plastic arts, exhibition of medieval costumes and books, dance, film, medieval poetry, concerts and conferinces. […..]

    Festivalul „Junii Brașovului”
    Festivalul
    „Junii Brașovului” Festival

    Grup de călărași cu funcție ceremonială, care defilează pe străzile Brașovului în perioada Paștelui, sărbătoarea lor fiind un complex de ritualuri pre-creștine și creștine ce redau mitul morții și renașterii rituale a timpului. […..] / Horseriders with ceremonial role, who are marching on Brașov streets during Easter, their celebration being a complex of pre-christian and christian rituals thar reveals the mith of ritual death and rebirth of time. […..]

    Târgul de fete de pe Muntele Găina
    Târgul
    Girl’s Fair from Găina Mountain

    Cea mai mare sărbătoare populară în aer liber se desfăşoară în comuna Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina, dar şi pe un platou montan la o altitudine de 1.500 de metri în cea mai apropiată duminică de 20 iulie. […..] / The biggest open air popular fair takes place in Avram Iancu village, near Gaina mountain, but also on a mountain plateau at 1.500 m high, in the nearest sunday around July 20. […..]

     

  • Realizarea tulnicelor (buciumelor) – Tulnicul sau buciumul este un instrument muzical aerofon, cu forma tubulară, deschisă la ambele capete, care face parte din zestrea culturală a poporului român. Instrument străvechi de origine dacă, folosit în trecut în Transilvania, Moldova și Țara Românescă (Valahia) pentru avertizare în conflictele militare, este folosit în prezent de păstorii români din munții împăduriți pentru semnalizare a pericolelor și comunicare, dar și pentru călăuzirea oilor și a câinilor. Denumit și „trâmbiță”, tulnicul este realizat din lemn de brad, paltin, frasin, tei, alun sau mai recent, parțial și din metal și are între 1,3 – 3 m lungime. Folosit în special în Munții Apuseni, în Nordul Carpaților Orientali și în alte zone din Carpați, este folosit sub denumirea de “trembita” (trâmbiță) și de huțulii din Carpații Orientali (Polonia, Slovacia, Ucraina și România) care vorbesc o limbă ucraineană, dar au multe tradiții și cuvinte comune cu românii. Cântările și chemările din tulnic sunt realizate de tulnicărese în Țara Moților unde fiecare casă avea un tulnic iar duminica sau de sărbători vuiau munții și văile de cântecele tulnicelor. Cele peste 50 de cântece și chemări de tulnice încă mai sunt păstrate de câțiva artiști care duc tradiția mai departe.
     

    Junii Sibiului
    Rusalii Șumuleu Ciuc
    Festivalul Sașilor Biertan
      Junii Sibiului
      Rusalii Șumuleu Ciuc
      Festivalul Sașilor Biertan


     

    The culture of Romania is unique, is the product of its geography and its distinct historical evolution. Romanians are the descendants of the ancient people indigenous to the Balkans, especially the Dacian people, one of the major indigenous peoples of the Balkans, who are the predecessors of the Proto-Romanians. Romanian culture shares some similarities as well with other ancient cultures even outside of the Balkans, such as that of the Armenians.

    During late Antiquity and Middle Age, the major influences came from the Slavic peoples who migrated and settled south of the Danube; from medieval Greeks, and the Byzantine Empire; from a long domination by the Ottoman Empire; from the Hungarians; and from several other neighboring peoples. Modern Romanian culture emerged and developed with many other influences as well, partially that of Central and Western Europe.

    Romanian and Transylvanian traditions, art and architecture are outstanding in Europe by their great originality and duration through centuries. The various customs and traditions emphasize the regional ethnographic specificites: mask games in Moldavia, handicrafts and folk dances in Oltenia, costumes worn on celebration days in Transylvania, woodworking art and culture in Maramures, pastoral civilization in the Apuseni Mountains. Their common artistic and human sensitiveness ensure the unity of these various artistic expressions.

    Romanian culture generally refers to a series of spiritual and material values that are established on the Romanian territory. As far as the traditional Romanian culture is concerned, it refers to a set of beliefs, traditions, customs, ideas and so on, which are kept throughout centuries in certain social or national groups and which can be orally spread, from generation to generation, foregrounding the specific features for each group. Traditions are meant to preserve legendary or real information regarding past events, situations or facts, which are orally transmitted.

    The arts are, as it has been previously mentioned, an integrated part of the general definition of culture. Religion plays a significant role in the Romanian cultural life. The great majority of Romanians are Orthodox Christians. But there are also Roman Catholics, Reformed, Protestants, and so on especially in Transylvania. Religious tolerance is another major feature of the Romanian spirit. Especially in the countryside, but in the cities too, people go to church every Sunday and there are many active religious communities.

    Another feature of the Romanian people is their being very superstitious. They have a strong faith in the unexplainable, invisible forces, be them good or evil. For instance, they say if you find a needle, it means there will be quarrels or poverty in the near future. Moreover, if the snow melts on the 2nd of February, and if it drops from the eaves, it means the bees will make a lot of honey that particular year. Apart from that, there are many superstitions related to crucial moments in one’s life, such as childbirth, baptism, wedding, death. Thus, there is a Romanian tradition according to which the bridegroom has to pay a rather symbolic sum of money to one of the representatives of the bride, before going into the house of the bride.

    Cultura României este unică, este produsul zonei geografice în care se află și a evoluției sale istorice distincte. Românii sunt descendenții vechilor popoare indigene din Balcani, în special al poporului Daciei, unul din cele mai importante popoare indigene din regiunea Balcanilor și predecesorii proto-romanilor. Cultura româneasca are mai multe similaritati cu alte culturi străvechi chiar din afara zonei Balcanilor, cum ar fi cea a armenilor.

    De-a lungul antichității târzii și a Evului Mediu, principalele influențe au venit de la popoarele slavice care au migrat și s-au stabilit la sud de Dunăre; de la grecii medievali, și de la Imperiul Bizantin; de la o lungă dominație a Imperiului Otoman; de la unguri; și de la alte câteva popoare vecine. Cultura română modernă a apărut și s-a dezvoltat cu multe alte influențe de asemenea, parțial din Europa Centrală și Occidentală.

    Tradițiile din România și Transilvania, arta și arhitectura sunt impresionante în Europa prin marea lor originalitate și durabilitate de-a lungul secolelor. Diversele obiceiuri și tradiții accentuează specificul etnografic regional: jocurile cu măști din Moldova, artizanatul și dansurile populare din Oltenia, costumele purtate în zilele de sărbătoare în Transilvania, arta sculpturii lemnului și cultura din Maramureș, civilizația pastorală din Munții Apuseni. Sensibilitatea lor comună, artistică și umană asigură unitatea acestor diverse manifestări artistice.

    Cultura română în general se referă la o serie de valori spirituale și materiale care s-au stabilit pe teritoriul României. În ceea ce privește zona de acoperire tradițională a culturii din România, aceasta se referă la un set de credințe, tradiții, obiceiuri, idei și așa mai departe, care s-au păstrat de-a lungul secolelor în anumite grupuri sociale sau naționale și care s-au perpetuat pe cale orală, din generație în generație, punând bazele trăsăturilor specifice pentru fiecare grup. Tradițiile sunt destinate să păstreze informațiile legendare sau reale cu privire la evenimentele trecute, situații sau fapte, care sunt transmise oral.

    Artele sunt, asa cum a fost menționat anterior, o parte integrată a definiției generale a culturii. Religia joacă un rol semnificativ în viața culturală din România. Marea majoritate a românilor sunt creștini ortodocși. Dar mai sunt și romano-catolici, reformați, protestanți, și așa mai departe în special în Transilvania. Toleranța religioasă este o altă trăsătură majoră a spiritului românesc. În special în zona rurală, dar și în orașe, oamenii merg la biserică în fiecare Duminică și există multe comunități religioase active.

    O altă trăsătură a poporului român este aceea că este foarte superstițios. Oamenii au o credință puternică în inexplicabil, în forțele invizibile, fie divine sau diabolice. De exemplu, se spune că dacă găsești un ac, aceasta înseamnă că va fi ceartă sau sărăcie în viitorul apropiat. Mai mult chiar, dacă zăpada se topește pe 2 februarie, și dacă se scurge de la streașină, înseamnă că albinele vor face multă miere în acel an. Pe lângă acestea, sunt multe alte superstiții legate de momente cruciale din viața omului, cum ar fi nașterea, botezul, nunta, moartea. Astfel, există o tradiție românească potrivit căreia mirele trebuie să plătească o sumă mai degrabă simbolică de bani uneia dintre rudele miresei, înainte de a merge în casa acesteia.