Orașul Geoagiu – Băi (județul Hunedoara, Transilvania) este format din:

 
– Aurel Vlaicu
– Băcâia
– Bozeș
– Cigmău
– Gelmar
– Geoagiu – Băi (reședința)
– Homorod
– Mermezeu – Văleni
– Renghet
– Văleni.
 

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Geoagiu Vilelor, FN 0254 249 220 contact@cniptgeoagiubai.ro
 
Staţiunea balneo-climaterică permanentă Geoagiu – Băi
 

Staţiunea Geoagiu – Băi este situată într-o zonă deluroasă, la o altitudine medie de 350 de metri, în partea sudică a Muntilor Apuseni, la poalele Munţilor Metaliferi, la confluența cursului inferior al râului Geoagiu cu râul Mures. Prima atestare documentară pentru Geoagiu Băi datează din 1291 însă Băile Geoagiu erau cunoscute de pe vremea dacilor (Germisara: germi-fierbinte, sara-izvor), apoi a romanilor sub denumirea de „Thermae Germisara“ sau „Germisara cum thermis“, care captau izvoarele prin tuburi de teracotă. Băile termale romane (Germisara) s-au păstrat aproape identic ca în antichitate, într-un promontoriu circular cu diametrul de aproape 100 m și au funcționat în două faze: Germisara și ulterior Termele Dodonei. În 1935, la săparea bazinului mic din actualul ștrand cu ape termale, au fost descoperite statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieții intense din acele timpuri. În Geoagiu a mai fost descoperit și un templu dedicat Nymphaelor, dar și altare, statui, monede și obiecte din metal prețios (șapte plăcuțe votive din aur) și tot aici era castrul militar în care se afla unitatea militară Numerus Singulariorum Britannicorum, ce apăra drumurile care legau Ulpia Traiana Sarmizegetusa si Micia de Apulum dar şi exploatările de aur din Munţii Apuseni (Zlatna şi Roşia Montană). În vecinatatea castrului se afla asezarea civilă si necropola romană.
 
După retragerea romanilor, până în Evul Mediu nu există prea multe date referitoare la Băile Geoagiu. În 1291 localitatea era proprietatea familiei nobiliare Akos cu reşedinţa în vecinătatea localităţii Ilia, şi cu proprietăţi în valea Mureşului şi în vecinătatea oraşului Deva. În 1397 localitatea Geoagiu este dăruită de Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, lui “Gurzo”, fiul lui Ioan “de Maramorusio”, apoi în 1517 localitatea Geoagiu, împreună cu cele 19 sate aparţinătoare, este dăruită de regele Ungariei, Ulászló al II-lea, lui Radu cel Mare, voievodul Ţării Româneşti, iar câteva luni mai târziu Neagoe Basarab reglementează dreptul de proprietate asupra localităţii astfel că între anii 1523-1526 se află în proprietatea a trei famili boiereşti. Alte mențiuni din perioada feudală au rămas de la Geovan Andrea Gromo, mercenar italian, comandant al gărzii lui Ioan Sigismund Zápolya, regele Ungariei, care consemnează refacerea băilor la mijlocul sec. 16 de către regina Isabela, soția lui Ioan Sigismund Zápolya: “a înființat acolo niște băi plăcute, pe care regele le folosește adeseori”. În 1506 localitatea Geoagiu a fost reședință de domeniu feudal, stăpânită de domnitori ai Țării Românești (Radu cel Mare și Neagoe Basarab). Pastorul german Conrad Iacob Hiltebrandt vizitează băile între 1656-1658, consemnând în jurnalul său că “apa venea dintr-un deal pe o câmpie și era potrivit de caldă (…). Acolo unde cădea apa cu repeziciune, se afla o stânca îngustă de piatră, unde puteau ședea două persoane spate în spate iar jos era un spațiu mare, în formă de dreptunghi, în care se putea înota, cu apa până aproape de gât (…). Romanii se scăldau adeseori aici”.
 
În anul 1885 s-au înregistrat aproape 900 de vizitatori veniți la cură balneară şi pentru izvoarele tãmãduitoare cu ape termale, feruginoase şi radioactive: Izvorul Tãmãduirii, Izvorul Rozalia sau Izvorul Nou, menţionate în 1932 în “România balnearã şi turisticã”.
 
Factori naturali terapeutici:
 

  • Ape minerale bicarbonate, calcice, magneziene, slab radioactive (4,14 MmC), hipotone, mezotermale (29-33 °C), cu o mineralizare totală de 1,1 – 1,4 g/l, folosite în cura internă şi în cura externă. Izvorul termal nr. 1 – “Tămăduirea” – din punct de vedere chimic apa este oligominerală, indicată pentru cura internă și externă, având o temperatură ce variază între 27,4 și 30 °C. Izvorul nr. 6 – Roman – analiza chimică efectuată indică aici existența unei ape bicarbonatate, calcice, hipotone, cu mineralizație totală de 1.475,3 mg/l.

  • Nămolul de turbă ioduros, feruginos, deosebit de eficient în tratarea unor afecțiuni reumatismale abarticulare
  • Bioclimat de cruţare cu nuanțe blânde
     
    Indicaţii terapeutice:
     

  • Afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală si lombară, artroze, poliartroze)
  • Afecţiuni reumatismale inflamatorii (stări alergice, articulare)
  • Afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, stări periartrozice, reumatism degenerativ articular, stări alergice după reumatism articular acut sau infecții de focar, tendoperiartroze, tendoperiostoze, periartrită scapulo-humerală, sechele musculo – articulare după traumatisme) (Izvorul nr. 6 – Roman), (Izvorul termal nr. 1 – “Tămăduirea”}

  • Afecţiuni postraumatice (redori articulare posttraumatice, stări după operatii pe articulatii, stări după fracturi, entorse, luxatii)

  • Afecţiuni neurologice periferice (pareze usoare, sechele dupa polineuropatii, afecțiuni ale sistemului nervos periferic) (Izvorul nr. 6 – Roman), (Izvorul termal nr. 1 – “Tămăduirea”}
  • Afecţiuni ginecologice (tulburari minore de pubertate si menopauză) (Izvorul termal nr. 1 – “Tămăduirea”}
  • Afecţiuni ale căilor urinare care necesită cură de diureză (Izvorul nr. 6 – Roman)

  • Afecţiuni asociate (endocrine, metabolice, de nutritie, gastrite cronice, afecțiuni hepato – biliare și diabet, alergii, anemii, convalescență după boli infecțioase, dermatologice, boli cardiovasculare, nevroză astenică, boli profesionale) (Izvorul termal nr. 1 – “Tămăduirea”}
     
    Dotări:
     

  • Instalaţii pentru băi calde cu apă minerală în căzi si bazine
  • Instalaţii pentru aplicatii calde de nămol
  • Instalatii pentru electroterapie si hidroterapie
  • Buvete pentru cură internă cu apă minerală
  • Bazine cu apă minerală în aer liber cu solarii pentru aerohelioterapie
  • Săli de kinetoterapie si masaj medical.
     

    Atracții Turistice (Tourist Attractions)


     

  • Apele mezotermale Geoagiu – Băi – amplasate în stațiunea balneoclimaterică Geoagiu – Băi formează o rezervație naturală de tip mixt, cu o suprafață de 8 ha, situată în nordul stațiunii, reprezentând un complex forestier de valoare de protecție a izvoarelor de apă termală din zonă

  • Cascada Clocota și Fântâna Rece – Cascada Clocota este situată pe râul Clocota, la intrarea în stațiunea Geoagiu-Băi și are o diferență de nivel de aproximativ 20 m pe firul apei datorită existenței unei trepte abrupte în relief, cu o extensie de 200 m pe orizontală și 37 m pe verticală. Căderea de apă a spălat rădăcinile unor arbori de pe fruntea platoului care s-au prăbușit și au fost înglobați parțial sau total în depunerile recente de travertin ale cascadei. Apa cascadei, cu un conținut mare de calcar, creează falduri verticale succesive pe întreaga înălțime, peste care s-au dezvoltat mușchi și plante agățătoare specifice apelor termale. Tot aici se găsesc salamandre unice în România. Aproape de cascadă se poate ajunge și cu mașina.

  • Peștera Prăbușită – a fost denumită așa după cutremurul din 1977 când 80% din peșteră s-a prăbușit. Peștera reprezintă o atracție aparte pentru amatorii de fenomene stranii iar unele persoane susțin că au văzut și chiar fotografiat fantome. Situată în pădurea dintre Sanatoriul TBC și stațiunea Geoagiu – Băi, accesul se face din satul Cigmău sau de la Sanatoriu, până unde este acces auto, apoi drumul continuă doar pe poteci

  • Grota Haiducilor – amplasată în stațiunea Geoagiu – Băi, pe râul Clocota, grota își trage numele dintr-o legendă interbelică despre o comoară îngropată aici

  • Castrul roman Germisara – (denumit ulterior “Thermae Dodonae”), fost castru de unitate auxiliară, alături de o așezare civilă, ambele localizate la sud de satul Cigmău, pe platoul Turiac, în imediata apropiere de localitatea Geoagiu, în locul numit “Cetatea Orieşului” sau “Cetatea Urieşilor” (sec. 2 – 3), unde se află un platou vast acoperit cu ruine de clădiri, multe piese şi fragmente tegulare, de construcții și pavaj. Aici a fost cantonată o trupă auxiliară neregulată formată din soldați britanici. Pe teren mai pot fi văzute ruinele unor construcții din interiorul castrului

  • Drumul roman – pavat cu dale de piatră, din care o porțiune este deosebit de bine conservată (aproximativ 400 de metri) în paralel cu drumul ce leagă stațiunea Geoagiu – Băi (la sud) de cătunul Poienari

  • Băile Termale Romane (Germisara – Cigmău) – pe vremea romanilor Băile Geoagiu erau cunoscute sub denumirea de “Thermae Germisara” sau “Germisara cum thermis”. Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeași formă ca și în antichitate, fiind construite în centrul actualei localități Geoagiu-Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90 – 95 m, în punctul numit “Dâmbul Romanilor”. Băile au funcționat în două faze: Germisara și ulterior Termele Dodonae. Accesul se face din fața intrării în ștrandul mare pe o alee asfaltată de 120 m până la intrarea în situl deschis permanent, apoi în interior printr-un tunel de acces construit la baza colinei calcaroase, unde pot fi văzute bazinele cu banchete pe toate laturile, rețeaua de canale și bazinele săpate în stâncă prin care se dirija și colecta apa, precum și urme ale lăcașelor de cult ale divinităților care patronau aceste ape curative. Datorită efectelor curative și experienței empirice, mai târziu, în sec. 18, apele minerale au fost îmbuteliate în ulcioare astupate din lut ars, puse în desagi pe spinarea cailor de munte și transportate în Transilvania, Moldova, Țara Românească și Ungaria. Din întregul complex termal antic, azi mai pot fi văzute bazinele cu banchete pe toate laturile, rețeaua de canale săpate în stâncă prin care se dirija apa, precum și urme ale lăcașelor de cult închinate divinităților care patronau aceste ape curative.

  • Biserica Tip “Rotondă” – amplasată în satul Geoagiu – Băi, a fost construită probabil la sfârșitul sec. 11, din cărămidă romană combinată cu o cantitate mai mică de piatră de râu. Are o navă circulară cu diametrul interior de 5,5 m, continuată spre răsărit cu o absidă semicirculară lungă de 2 m, care are o deschidere de 3 m înspre navă. Lungimea construcției pe axa E – V este de 7 m în interior și de 9 m în exterior

  • Ștrandul cu ape termale – format din trei bazine cu apă termală: un bazin mic, adânc de 1,6 metri, un bazin mijlociu, adânc de la 1,6 metri la 3 metri (în dreptul trambulinelor), și bazinul olimpic, singurul din Transilvania, de 2,4 metri adâncime. Apa din bazine are o temperatură de 32 – 33 °C

  • Biserica Reformată – amplasată în satul Geoagiu – Băi, a fost construită în sec. 17, sub formă de navă cu lungimea de 20 m, lăţimea de 10 m şi ferestre mici arcuite. În interior are bănci pe ambele părți şi o orgă foarte veche. La intrare sunt două sculpturi funerare romane ce reprezintă doi lei. În zidurile bisericii sunt zidite mai multe monumente funerare romane și din perioada renascentistă

  • Biserica Ortodoxă – amplasată în satul Geoagiu, are hramul Sfântul Nicolae, și a fost ridicată în 1528, fiind o construcţie masivă, în stil baroc, din piatră brută de calcar

  • Biserica Ortodoxă – amplasată în satul Băcâia are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril

  • Biserica Ortodoxă – amplasată în satul Bozeș, are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril

  • Casa memorială Aurel Vlaicu, Muzeul Memorial și Monumentul satul Aurel Vlaicu, 177 0727 516 884. Muzeul înființat în anul 1952 de Ion Vlaicu, fratele lui Aurel Vlaicu (1882 – 1913), expune o colecție de obiecte care i-au aparținut marelui aviator și inventator: unelte, instalații, machete ale aparatelor de zbor, echipamente de zbor, biciclete cu motor, cutia cu păcăleli, un gramofon, un magneton, membrane de telefon, un cazan cu aburi construit de Vlaicu, schițele de proiect referitoare la invenții personale, aparat de proiecție, scrisori, legitimații, premii sau articole din presa vremii. Muzeul a fost mutat într-o construcție modernă din anul 1982, iar între cele două clădiri se află bustul aviatorului. Casa memorială mai păstrează și șopronul și șura din vremea lui Aurel Vlaicu. Considerat unul dintre cei mai temerari piloți din lume, redutabil concurent chiar și pentru celebrul Roland Garros, Aurel Vlaicu și-a făcut studiile liceale la Orăștie și Sibiu, apoi a urmat facultatea la Budapesta și Munchen. Din păcate accidentul din 13 septembrie 1913 de la Bănești (lângă Câmpina) a pus capăt vieții și proiectelor marelui pionier al aviației mondiale.

  • Locul bătăliei de la “Câmpul Pâinii” – pe “Câmpul Pâinii” la data de 13 octombrie 1479, o armată condusă de voievodul Transilvaniei Ștefan Báthory, despotul sârb Vuk Brankovic, fostul domn muntean Basarab cel Bătrân și comitele de Timișoara Pavel Chinezul a învins o importantă oaste otomană condusă de beiul Ali Kodsa, sprijinită de un grup condus de Basarab Țepeluș, voievodul Țării Românești (Valahia). Eroul bătăliei a fost Pavel Chinezul, comitele de Timișoara, unul din cei mai mari războinici ai vremii, renumit pentru forța sa neobișnuită. Venind dinspre Pădurea Romosului când balanța se inclina în favoarea otomanilor și exista pericolul ca oastea creștină să fie nimicită, Pavel Chinezul a atacat din coaste armata otomană, pe care a spulberat-o punând-o pe fugă. A intrat în legendă dansul victoriei, Pavel Chinezu dansând cu un leș de turc în dinți având alte două trupuri sub brațe. A fost o mare victorie a creștinătății, fiind prima dată după Marea Schismă din 1054, când creștinii s-au unit, indiferent ca erau catolici, ortodocși sau protestanți, pentru a lupta împotriva turcilor.
     

    Cazare (Accommodation) – 16:

     
    Hostel:
     

  • Centrul de Tineret Geoagiu – 2*, str. Vilelor, nr. 10. Telefon: 0753 497 706, email: office@centrulgeoagiu.ro. Facilități: 10 camere (57 locuri).
     
    Hotel:
     

  • Aida – 3*, str. Vilelor, nr. 10. Telefon: 0254 249 191, 0744 594 736, 0744 594 257, 0753 073 403, email: vila10geoagiu@yahoo.com. Facilități: 44 camere (88 locuri).

  • Alexandra – 2* / 3*, str. Taberei, nr. 7. Telefon: 0254 249 059. Facilități: 43 camere (86 locuri).

  • Ceres – 2*, str. Vilelor, nr. 10. Telefon: 0254 249 045, 046. Facilități: 120 camere (245 locuri).

  • Diana – 3*, str. Germisara, nr. 1 B. Telefon: 0254 249 176, 0722 478 299, 0720 440 443, email: contact@hotel-diana.ro. Facilități: 70 camere și 4 apartamente (152 locuri).

  • Germisara – 4*, str. Germisara, nr. 1 B. Telefon: 0372 541 000, 0254 249 000, email: office@hotelgermisara.ro. Facilități: 144 camere (282 locuri), restaurant cu 200 de locuri, centru de conferințe compus din 4 săli, bază de tratament & SPA.

  • Termal – 3*, str. Germisara, nr. 3. Telefon: 0254 221 424, 0724 565 500, email: rezervari@hoteltermal.ro. Facilități: 20 camere (40 locuri).

  • Vacanța – 3*, str. Vilelor, nr. 5. Telefon: 0254 249 111, 175. Facilități: 88 camere (176 locuri), restaurant și terasă cu 228 locuri, sală de conferințe, bază de tratament.
     
    Motel:
     

  • Izvorul Rece – 2*, sat Aurel Vlaicu, DN 7. Telefon: 0788 176 228. Facilități: 19 camere (38 locuri).
     
    Pensiune / Pension:
     

  • Agrementul – 3*, str. Germisara. Telefon: 0756 047 957, 0733 016 944, email: agrementulgeoagiubai@yahoo.com. Facilități: 9 camere (18 locuri).
     
    Villa:
     

  • 7 – 2*, str. Vilelor. Telefon: 0254 249 052, email: bentix1@yahoo.com. Facilități: 13 camere (31 locuri).

  • Dava – 3*, str. Vilelor, nr. 65 A. Telefon: 0746 262 852. Facilități: 11 camere (19 locuri).

  • Decebal – 4*, str. Vilelor, nr. 65. Telefon: 0744 636 393. Facilități: 4 camere (8 locuri).

  • H.C.C. – 4*, str. Vilelor, nr. 65 A. Telefon: 0755 019 330, email: electrosim@yahoo.com. Facilități: 11 camere (22 locuri).

  • Mihu – 3*, str. Școlii, nr. 32. Telefon: 0726 239 597, 0724 524 247. Facilități: 11 camere (25 locuri).

  • Montana – 2*, str. Germisara, nr. 2. Telefon: 0762 754 175. Facilități: 6 camere (12 locuri).