Transfăgărășan
Transfăgărășan

Transfăgărășan

Transfăgărășan sau DN7C lung de 151 km, începe la Bascov lângă Pitești, iar pe 91 km construiți între 1970 – 1974, de la barajul Vidraru la Cârțișoara unde se termină, traversează Munții Făgăraș, la 2042 m pe lângă Lacul Bâlea. […..] / Transfăgărășan or DN7C, 151 km long, start at Bascov near Pitești, and on 91 km built between 1970 – 1974, from Vidraru Dam to Cârțișoara where is the end, is crossing Făgăraș Mountains, at 2042 m near Bâlea Lake. […..]

Transalpina
Transalpina

Transalpina

Cea mai înaltă șosea din România (Pasul Urdele 2.145 m) traversează Munții Parâng pe 148,2 km de la Novaci la Sebeș, lângă vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m). […..] / The highest road in Romania (Urdele Pass 2.145 m) crosses Parâng Mountains on 148,2 km from Novaci to Sebeș, near Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) and Muntinu (2.062 m) peaks. […..]

Râpa Roșie
Râpa Roșie
The Red Ravine

Rezervație geologică și floristică de 10 ha, 800 m lungime și înălțimi între 50 – 125 m, situată la cca 4 km nord de Sebeș, este vizibilă de la mare distanță ca un perete imens, vertical, cu aspectul unei orgi uriașe.[…..] / Geological and floristic reservation on 10 ha, 800 m long and 50 – 125 m high, located 4 km north of Sebeș, is visible from big distance like a giant vertical wall, looking like a giant organon. […..]

 

Canionul 7 Scări
Canionul 7 Scări
Canionul 7 Scări

Amplasat în munții Piatra Mare la o altitudine de 980 de metri Canionul Șapte Scări are o cascadă cu o lungime de 160 metri cu o diferență de nivel de 58 de metri, cu o înălțime a treptelor între 8 și 35 de metri […..] / Located in Piatra Mare mountains at an altitude of 980 meters, The Seven Stairs Canion has a waterfall 160 meters long with a denivelation of 58 meters, and a height of the stairs between 8 and 35 meters […..]

 

Cheile Turzii
Cheile Turzii
Cheile Turzii

Rezervația Naturală Cheile Turzii este rezultatul râului Hășdate care a tăiat calcarele Munților Trascău. Cheile au aproximativ 1.700 de metri lungime, cu pereți de 250 – 300 metri înălțime […..] / The Natural Reserve Cheile Turzii is the result of Hășdate river that cut the calcars of Trascău Mountains. Cheile Turzii are around 1.700 meters long, with a height of the walls of 250 – 300 meters […..]

 

Cheile Turenilor
Cheile Turenilor
Cheile Turenilor

Rezervația Naturală Cheile Turenilor are o suprafață de 25 de hectare, o lungime de 1.850 de metri, iar pereții înalți de 100 – 150 de metri, sunt decorați cu diferite forme carstice: cascade, marmite, peșteri […..] / Tha Natural Reserve Cheile Turenilor has an area of 25 hectares, a length of 1.850 meters, and its walls are 100 – 150 meters tall and decorated with various Karstic forms: Waterfalls, Marmites, Caves […..]

 

Geoparcul Dinozaurilor
Geoparcul Dinozaurilor
Dynosaurus Geopark

Geoparcul Dinozaurilor include Paleofauna reptiliană Tuștea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaștina de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fânațele cu narcise Nucșoara, Fânațele Pui. […..] / Dynosaurus Geopark include Tuștea reptilian paleofauna, Sânpetru dynosaurus fossil place, Peșteana Swamp, Fața Fetii Calcars, Poieni Peak, Slivuț Forest, Nucșoara daffodils Hayfields, Pui Hayfields. […..]

 

Poiana Inimii
Poiana Inimii
Poiana Inimii

Poiana Inimii […..] / Poiana Inimii […..]

 

Cheiuri și Defilee / Gorges

 

  • Rasnov Landscapes

  • Bran – Moeciu Landscapes

  • Winter in the Bran region

  • La Chisătoare waterfall from upper Moeciu

  • Cheile Grădiștei – Moeciu

  • Rucar – Bran Couloir

  • Cheile Ribicioarei și Uibăreștilor – județul Hunedoara

  • Cheile Crivadiei – amplasate în Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina sunt cunoscute încă de pe vremea dacilor care le foloseau ca o barieră naturală în calea invadatorilor romani. Rezervația are 10 ha și se remarcă prin frumusețea peisajului spectaculos dar și prin flora bogată și variată, conservată până în prezent. Tot aici există numeroase elemente dacice, conservate la adăpostul abruptului cheilor, pe substrat calcaros. Spectacolul cheilor este datorat în primul rând înălțimii pereților verticali, care variază de la 70 la 100 m, dar și distanței dintre ei de numai 1,5 – 2 m de multe ori. Marmitele (scobituri formate prin eroziune în albia râului) au adâncimi de peste 1,5 m în jumătatea superioară a defileului și nu există posibilitatea de a se forma poteci pe care sa fie realizate căi de acces. Tot aici poate fi observat concomitent procesul de colmatare (umplerea) și decolmatarea (golirea) alternativă a marmitelor. Din satul Crivadia aflat între Hațeg și Petroșani, se traversează pe sub un viaduct spectaculos de pe DN 66 și doar prin apă (altă cale de acces nu există) se intră în spectaculoasele chei ale Crivadiei.

  • Podul Natural Grohot – sat Grohot, comuna Bulzeștii de Sus, județul Hunedoara – este amplasat în treimea superioară a Cheilor Uibăreștilor, unde apele care se scurg în pârâiașe de pe Muntele Găina, își croiesc drum spre valea Crișului Alb. Dimensiunile sale uriașe îl fac să fie unic, geologii susținând că cei 40 de metri săpați de apă sub pod sunt doar o parte din peștera care a existat inițial aici.

  • Cheile Borzești (TRANSILVANIA – județul Cluj) – sau Cheile Berchișului, sunt amplasate la 5 kilometri sud – vest de Cheile Turzii și 15 km SV de municipiul Turda, fiind săpate de apele Văii Borzești (Valea Berchiș) în aceleași formațiuni calcaroase jurasice, ca și Cheile Turului și Cheile Turzii. Defileul este sălbatic cu pereți de înălțimi mici dar prezintă două sectoare sălbatice (cascadele superioare și inferioare) foarte interesante cu succesiuni de săritori, cascade și mamite de mari dimensiuni. Valea Borzești se varsă în râul Arieș între localitățile Buru și Moldovenești. Accesul se face pe DN 75 Tudra – Câmpeni până la intrarea la cabana Buru, și apoi la 100 de metri pe partea dreaptă începe traseul pe lângă Valea Borzești care se varsă în râul Arieș. Vizitarea se face pe poteca marcată cu triunghi roșu și durează aproximativ 2 ore.

  • Cheile Pociovaliștei (TRANSILVANIA – județul Alba) – rezervație naturală complexă cu o suprafață de 130 de hectare, amplasată la extremitatea de nord a județului Alba, la granița cu județul Cluj, pe teritoriul comunei Ocoliș, în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul pârâului Pociovaliștei. Cheile Pociovaliștei sunt amplasate la aproximativ 1000 de metri altitudine fiind constituite din forme de relief pitorești, asociații de abrupturi prăpăstioase, creste, turnuri, țancuri și hornuri unde se remarcă două sectoare de spectaculozitate mai mare la cele două intrări în chei din amonte și aval, între ele relieful fiind mai domol. Abruptul peisajului între cei doi versanți este evident pe o lungime de peste 1.300 de metri și o denivelare de 120 de metri. Accesul se face pe DN 75 Turda – Câmpeni, până la confluența Văii Ocolișului cu râul Arieș, apoi pe drumul comunal spre nord pe Valea Ocolișului aproximativ 4 kilometri până la satul Runc, la confluența Văii Ocolișului cu pârâul Pociovaliștei. De aici spre vest în lungul pârâului Pociovaliștei pe o lungime de 1,5 kilometri cheile pot fi străbătute cu mașina sau pe jos.

  • Cheile Runcului (TRANSILVANIA – județul Alba) – rezervație naturală de tip mixt cu o suprafață de 240 de hectare și o lungime de aproximativ 1 kilometru, amplasată la extremitatea de nord a județului Alba, la granița cu județul Cluj, pe teritoriul comunei Ocoliș, în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul pârâului Ocolișului, afluent de stânga al Arieșului. Cheile au o înălțime minimă de 595 de metri la intrarea pârâului Ocolișului în chei și 500 de m la ieșirea pârâului din chei, și o înălțime maximă de 982 de metri, în vârful care domină dinspre vest Cheile Runcului. Rezervația are un relief pitoresc format din abrupturi, creste, țancuri și turnuri și este cea mai spectaculoasă străpungere morfologică a crestei calcaroase Vulturese, prin amploarea dezvoltării pe verticală ce depășește pe alocuri 450 de metri. Cheile Runcului au puține peșteri, cea mai mare fiind peștera de la Runc cu o lungime de 378 de metri și o denivelare de 63 de metri. Cheile pot fi parcurse cu mașina sau pe jos prin DN 75 Turda – Câmpeni, până la confluența Pârâului Ocolișului cu râul Arieș, apoi pe drumul comunal spre nord, pe Valea Ocolișului, aproximativ 5 kilometri până la intrarea în chei.

  • Cheile Vălișoarei (TRANSILVANIA – județul Alba) – numite și Cheile Aiudului sau Cheile Poienii – este o rezervație naturală de tip botanic și geologic amplasată în comuna Livezile, județul Alba, în estul Munților Trascău și în partea sudică a Depresiunii Râmetea (altitudine minimă 425 metri, maximă 779 metri) la 15 kilometri de orașul Aiud. Cheile Vălișoarei sunt străbătute de DJ 107 M modernizat, care unește Valea Mureșului (Aiud) cu Valea Arieșului (Buru) și care pe aproximativ 2 kilometri traversează sectorul de chei. Pe partea dreaptă a cheilor venind de la Aiud, se află stânca Cetate, unde în sec. 13 potrivit unor documente exista cetatea Zedecheu, neidentificată până în prezent. Rezervația Cheile Vălișoarei constituie un important obiectiv pentru turismul de aventură, Colții Trascăului fiind adecvați pentru alpinism și escaladă, datorită pereților înalți de calcar cu trasee amenajate, dar și pentru zborul cu parapanta. Pentru decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului aflat la o altitudine de 1.050 metri, acesta fiind neted, iar lungimea zonei de decolare de aproximativ 100 de metri fiind suficientă. Alte zone pentru zborul cu parapanta sunt Dealul Bogza pe versantul drept, cu aterizare în interiorul cheilor, sau Colțul Data cu posibilități de zbor în funcție de condițiile meteo.

  • Defileul Lăpușului (MARAMUREȘ – județul Maramureș)