Parcul Național & Munții Bucegi
Parcul Național & Munții Bucegi
Bucegi National Park & Mountains

Cu aproximativ 300 km2, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, între Valea Prahovei la est, culoarul Bran și Valea Ialomiței la vest, depresiunea Bârsei la nord și Subcarpații de curbură la sud. […..] / With around 300 km2, are at the eastest extreme of Southern Carpatians, between Prahova Valley at east, Bran Corridor and Ialomița Valley at west, Bârsa depression at north and Subcarpații de curbură at south. […..]

Parcul Național & Munții Piatra Craiului
Parcul Național & Munții Piatra Craiului
Piatra Craiului National Park & Mountains

Amplasați între Munții Leaota la est, culoarul Rucăr – Bran și Munții Iezer – Păpușa la vest, depresiunea Bârsei la nord și Subcarpații de curbură la sud, au altitudinea maximă Vârful La Om sau Piscul Baciului (2.238 m). […..] / Located between Leaota Mountains at east, Rucăr – Bran Corridor and Iezer – Păpușa Mountains at west, at north Bârsa depression and at south Subcarpații de curbură, have the highest peak at La Om or Shepherd Peak (2.238 m). […..]

Munții Făgăraș
Munții Făgăraș
Făgăraș Mountains

Munții Făgăraș sunt delimitați la vest de Valea Oltului, la est de râurile Bârsa Groșetului și Dâmbovița, la nord de Depresiunea Făgărașului (Țara Oltului) iar la sud de depresiunile Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. […..] / Făgăraș Mountains are bordered at west by Olt Valley, at east by the rivers Bârsa Groșetului and Dâmbovița, at north by Făgăraș Depression (Olt Country) and at south by Câmpulung, Brădetu, Arefu and Jiblea depressions.[…..]

Munții Apuseni
Munții Apuseni
Apuseni Mountains

Cu peste 400 de peșteri, sunt între Râul Barcău la nord, Râul Mureș la sud, Dealurile și Câmpia de Vest la vest și Depresiunea Colinară a Transilvaniei la est, cu cel mai înalt vârf Curcubăta Mare sau Bihor (1849 m). […..] / With over 400 caves, are between Barcău River at north, Mureș River at south, the Western Plain and Hills at west, and the Hilly Depression of Transylvania at east, with the hihghest peak Curcubăta Mare or Bihor (1849 m). […..]

Munții și Parcul Național Retezat
Munții și Parcul Național Retezat
Retezat National Park and Mountains

Sunt amplasați între depresiunile Petroșani și Hațeg și între Râul Mare la nord și est și Jiul de Vest la sud, fiind înconjurați de Munții Țarcu la vest, Munții Godeanu la sud – vest și Munții Vâlcan la sud. […..] / Are located between Petroșani and Hațeg depressions and between Râul Mare at north and east and Jiul de Vest at south, being surrounded by Țarcu Mountains at west, Godeanu Mountains at south – west and Vâlcan Mountains at south. […..]

 

Munții Parâng
Munții Parâng
Munții Parâng / Parâng Mountains
(TRANSILVANIA: Hunedoara, OLTENIA: Gorj)
 

Sunt delimitați la vest de Valea Jiului, la est de râurile Olteț și Lotru, la nord de Munții Șureanu, iar prin valea Jiului de Est spre sud, sunt delimitați de depresiunile Novaci și Baia de Fier. […..] / Are limited to the west by Jiu Valley, to the east by Olteț and Lotru rivers, to the north by Șureanu Mountains, and through the Eastern Jiu Valley to the south, are limited by Novaci and Baia de Fier depressions. […..]

 

  • Munții Cindrel

  • Munții Godeanu

  • Munții Șureanu

  • Munții Țarcu

  • Munții Vâlcan

  • Rezervația Naturală Muntele Vulcan

  • Rezervația Măgurile Băiței

  • Dealul cu Fluturi Viișoara (TRANSILVANIA – Cluj) – este o arie protejată de interes național amplasată la 16 kilometri est de Turda în comuna Viișoara din județul Cluj. Rezervația naturală se află pe versantul sud estic al dealului “Coasta Lunii” având o suprafață de 20 de hectare și este formată dintr-o arie de pășuni cu insule de vegetație stepică unde trăiesc peste 739 de specii de fluturi din ordinului Lepidopterelor, cea mai apreciată fiind “Transilvanica”, unică în lume. La Dealul cu Fluturi Viișoara se ajunge pe drumul județean DJ 150 Câmpia Turzii – Viișoara, apoi din comuna Viișoara până la limita ariei protejate sunt aproximativ 3 km pe un drum neasfaltat. O altă variantă de acces este prin comuna Luna unde se află o punte care traversează râul Arieș de unde rămâne aproximativ tot 3 kilometri până la aria protejată.

  • Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina – reprezintă una din cele mai complexe arii protejate din România. Cuprinde obiective de o deosebită importanță arheologică, antropologică, etnografică, geologică, speologică, faunistică și floristică precum Complexul carstic Ponorâci – Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba – Ponor sau Peștera Bolii. Parcul este accesibil din mai multe direcții – Orăștie, Călan, Hațeg, Pui, Baru și Petroșani, fiind foarte atractiv pentru amatorii de drumeții montane. Probabil cel mai atractiv traseu este cel care pornește din Orăștie, pe drumul care urmează cursul apei cu același nume, până în satul Costești, unde poate fi savurată la brutăria locală cea mai bună pâine din regiune, apoi se urcă aproximativ 15 minute cu mașina până la cetatea Costești, de unde, pe un drum în serpentine strânse se ajunge în satul Târsa pe Platoul Luncanilor. De aici pe un drum forestier se ajunge la Poiana Omului, unde, potrivit legendei, regele Decebal și-ar fi luat viața pentru a nu fi luat prizonier de către romani. De aici, tot pe un drum forestier, se ajunge la Lunca Ponorâciului denumit de localnici Palma lui Dumnezeu, loc udat de cinci izvoare, amplasament al sălașurilor de vară ale locuitorilor din satul Federi, unde iarba este verde tot timpul iar păstorii din zonă își adapă turmele. Mai departe, pe poteca ce străbate în pantă niște fânețe, se intră pe drumul forestier spre satul Pui, sau pe drumul care urcă ocolit muntele spre Fundătura Ponorului, loc de o frumusețe unică, denumit “Inima Daciei”. Aici apa Ponorului, după câteva meandre strânse, intră pactic în pământ și iese la Ponor, din peștera Șura Mare.
     


     

  • Izvorul de Leac din Ciungani (TRANSILVANIA – Hunedoara) – se spune că în urmă cu mai mult de o sută de ani, un localnic din Ciungani și-a lăsat caprele bolnave de râie la pădure lângă un izvor pentru a fi mâncate de lupi. După mai multe zile omul și-a găsit caprele vindecate. La început nu și-a putut explica minunea dar când a văzut ca sunt ude și-a dat seama că vindecarea a venit de la apa izvorului. Omul s-a întors în sat și a povestit localnicilor toată întâmplarea. De atunci și până în prezent, izvorul de leac, cum este numit de săteni, a devenit loc de pelerinaj pentru oamenii din întreaga țară.

  • Șesul Craiului – Scărița – Belioara (TRANSILVANIA – Alba) – este o rezervație geo – botanică din masivul Muntele Mare, pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Alba), cu vârfuri muntoase înalte, sub forma de turle (Colțul Bleanțului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peștera fără Fund, Peștera Roșie, Peștera Lungă, Peștera Călugărului, Peștera lui Filip, Peștera Colțului Rotund etc). Cu o suprafață de 47,7 hectare și multe specii rare de plante (din care unele unice în Europa percum sângele voinicului, argințica, mărțăloaga, căldărușa, gențiana, buzata, crinul pestriț sau plante endemice precum barba mugurului, mălăoaie și strugurii ursului) și animale, rezervația include „Șesul Craiului” amplasat pe un platou calcaros la o altitudine de 1.350 de metri, pădurea de pe muntele Scărița și abrupturi spectaculoase ce străjuiesc izvoarele Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți verticali, tancuri, vâlcele, brâne și creste ascuțite. Parcurgerea circuitului rezervației se face pe o potecă marcată cu punct roșu și durează aproximativ 5 – 6 ore. În Poșaga de Jos lângă drum se află o vâltoare care este bunica mașinilor de spălat moderne care adaugă o notă de pitoresc zonei. În puține locuri din țară mai pot fi văzute încă în stare de funcționare asemenea minuni ale tehnicii populare iar la ieșire din Poșaga de Jos se poate vizita schitul Izvorul Tămăduirii. Accesul se face pe DN 75 Turda – Câmpeni până la Poșaga de Jos de unde se poate continua pe drumul comunal DC 42 până la Poșaga de Sus iar de acolo pe Valea Belioarei până la marginea nordică a satului și în continuare pe o potecă.

  • Tăul fără Fund (TRANSILVANIA – Hunedoara) – după spusele sătenilor este o mlaștină care comunică în adâncime cu Oceanul și unde rămân înțepenite vitele atrase de Necuratu. Chiar dacă aici nu se află o mlaștină noroioasă, în acest loc cresc plante carnivore care sunt ca niște mici “capcane pentru musculițe”, nu mai înalte de câțiva centimetri. Frunzele acestor plante secretă o substanță lipicioasă iar micile insecte păcălite rămân prizoniere între perișorii plantelor.