Comuna Soveja (județul Vrancea, Moldova) este formată din:

 
– Dragosloveni (reședința)
– Rucăreni.
 
Staţiunea balneo-climaterică permanentă Soveja, cea mai ozonată staţiune din Europa
 

Staţiunea Soveja, considerată și “Perla Vrancei”, este situată la o altitudine medie de 500-540 de metri, la contactul ultimelor culmi ale Munţilor Vrancei cu colinele domoale ale Subcarpaţilor de Curbură, în zona cursului superior al râului Șușița, înconjurată de culmi înalte, împădurite. Soveja a existat ca aşezare încă de pe vremea dacilor, şi chiar cu mult mai înainte. Prima atestare documentară este din 1616, când apare cu numele său arhaic Sohoveja într-un document semnat de Radu, Voievodul Moldovei, care întărea un uric vizând mai multe părţi de moşie pentru starostele “Drăguţul Bogdan… a căror ispisoace şi urice de la Petru Voievod, Ieremia Voievod şi Ştefan Tomşa Voievod, i-au fost prădate de leşi…”
 
Despre originea numelui Soveja, părerile sunt împărţite: unii spun că numele ar fi de origine daco-romano, sau cumană (în care ar însemna “apă sărată”), sau (în care ar însemna “noapte” şi “bufniţă”), alţii spun că numele vine de la apa Şuşiţei, care pe vremuri se numea Şuviţa şi, prin anagramare, s-a ajuns la Soveja, toponimic fiind tradus numele localităţii ca și “Capătul aşezărilor”, adică locul de unde încep “pustietăţile nelocuite”. O alta legenda spune însă că numele comunei ar veni de la păstorul Sovoş şi de la baba sa Eja şi ar însemna “Plaiul lui Sov şi al Ejei”. Comuna începe să se dezvolte după 1645, când a fost zidită Mănăstirea Soveja de către Matei Basarab, odată cu aşezarea pe aceste pământuri a primelor grupuri de ţărani moşneni care fugeau de rumânie (şerbie) din Rucăr şi Dragoslavele, din ţinutul Muscelului de Argeş. Ei au bejenit în zonă în două-trei valuri succesive, aşa că, “pe la 1650, vreo 50 de familii din satele amintite, migrând spre Ţara Bârsei, Pasul Branului, au venit aici, întemeind cele două sate: Rucăreni şi Dragosloveni”.
 
La Soveja în anul 1853, scriitorul Alecu Russo a descoperit balada Miorita. Tot la Soveja fostul dictator, Nicolae Ceauşescu, venea să îşi petreacă câteva zile pe an pentru a vâna urşi şi mistreţi. Există şi acum cabana în care stătea Ceauşescu, dar accesul este limitat. De la începutul sec. 20 și până la căderea comunismului în 1989, staţiunea era plină de turişti. Din păcate în ultima perioadă de timp staţiunea a intrat în cea mai neagră perioadă din istoria sa, turistii dispărând aproape în totalitate. Parcă lovită de un blestem, staţiunea si vechile hoteluri de altă dată aflate în proprietatea sindicatelor, se degradează pe zi ce trece. Să sperăm ca acest blestem va fi anihilat de noile structuri de cazare apărute în ultimii ani, la fel cum un alt blestem a fost anihilat de construirea schitului Soveja în anul 2001. Legendele locului spun că vechiul “Schit Babele” a fost ars de localnici, iar măicuţele de aici au blestemat Soveja să ardă până ce va fi rezidit schitul. Astfel în 1943, în urma unui incendiu provocat de armata germană de ocupatie, a pierit în flacari peste trei sferturi din localitate, iar în 1998, în Soveja au avut loc alte două mari incendii: primul a facut scrum 18 case, iar cel de-al doilea, 27. De la construirea schitului incendiile au dispărut.
 
Fiindcă staţiunea necesită intervenţii de restaurare, grupul de voluntari “Refresh Soveja” a propus un proiect de “regenerare rurală” a staţiunii Soveja, ce urmăreşte concret promovarea locului şi creşterea turismului în zonă. Recunoscută ca având cel mai ozonat aer din Europa prin pădurile de brazi şi pini ce o înconjoară, Soveja era odată locul ideal pentru tratamentul silicozei şi al altor afecţiuni respiratorii.
 
Factori naturali terapeutici:
 

  • Apa minerală sulfuroasă, clorurată, sodică
  • Bioclimatul de cruţare sedativ
     
    Indicatii terapeutice:
     

  • Stări de debilitate
  • Nevroză astenică
  • Surmenaj fizic şi intelectual
  • Afecţiuni profesionale
  • Afecţiuni ginecologice
  • Afecţiuni ale căilor respiratorii
  • Convalescenţă cu stare generală bună
     
    Dotări:
     

  • Instalaţii de tratament pentru băi la cadă cu apă minerală caldă
  • Instalaţii de tratament pentru băi cu plante la cadă
  • Instalatii pentru electroterapie si hidroterapie
  • Instalatii pentru aerosoli si inhalatii
  • Sală de kinetoterapie si masaj medical
     
    Proceduri:
     

  • Băi cu ape minerale
  • Hidroterapie
  • Masoterapie
  • Electroterapie
  • Terapie pentru îmbunătăţirea respiraţiei
     

    Atracții Turistice (Tourist Attractions)


     

  • Mănăstirea Soveja cu hramul “Naşterea Domnului”, construită în anul 1654 de Matei Basarab, şi desfiinţată în anul 1864, în timpul secularizarii lui Cuza, cuprinde biserica „Nașterea Domnului”, turnul clopotniță, și fragmente din zidul de incintă

  • Mausoleul Eroilor Români de la Dragosloveni datând din 1929 și închinat eroilor căzuţi în Primul Război Mondial pe aceste locuri, aflate pe latura triunghiului format de Mărăşeşti- Mărăşti – Oituz (“Triunghiul de foc”)

  • Schitul Soveja cu hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” zidit în 2001.
     

    Cazare (Accommodation) – 4:

     
    Cabană / Chalet:
     

  • Haiducul – 3*, str. Poiana Punga, nr. 53. Telefon: 0734 943 871, 0758 482 833, 0786 855 952, email: ozone.timber@gmail.com, georgetepsanu@yahoo.com.
     
    Pensiune / Pension:
     

  • Coza – 4*. Telefon: 0237 239 615, 0722 720 766, email: candoexim@gmail.com. Facilități: 5 camere (10 locuri) cu baie proprie, foișor, loc de joacă pentru copii, organizare excursii.

  • Elena – 3*, sat Dragosloveni. Telefon: 0723 123 474. Facilități: 12 camere (24 locuri).

  • Perla Vrancei – 3*, sat Dragosloveni. Telefon: 0237 242 800, 0742 970 191, email: perlavrancei@yahoo.com. Facilități: 10 camere și 2 apartamente (26 locuri) cu baie proprie, restaurant, bar, cafenea, sală de fitness, terasă, grădină, saună, piscină, iaz cu pești, teren de tenis, teren de fotbal, închiriere biciclete, închiriere ATV, organizare excursii.