Sighișoara
Castles and Fortresses
Transylvania
    Sighișoara
    Transylvania Castles and Fortresses
    Transylvania


 

Sighișoara: Turnul cu Ceas (The Clock Tower)

 
Address: Piața Muzeului, nr. 1, Sighișoara, județul Mureș, ROMÂNIA.
Contact: Telefon: 0265 771 108, 0744 426 171 (Florina Ștefan – specialist comunicare), email: muzeusighisoara@yahoo.com
Website: www.muzeusighisoara.ro
 
Opening Hours (Program de vizitare):

 
Monday – Closed
Tuesday – Friday (Marți – Vineri): 09.00 – 18.30 (15.05 – 15.09) / 09.00 – 15.30 (16.09 – 14.05)
Saturday – Sunday (Sâmbătă – Duminică): 10.00 – 17.30 (15.05 – 15.09) / 10.00 – 15.30 (16.09 – 14.05)
 
Map Location (Localizare):

 

 

TURNUL CU CEAS:
 
Reprezintă fără îndoială simbolul cetății și orașului Sighișoara. Turnul cu Ceas este amplasat în partea estică a platoului inferior al Cetății Sighișoara, și oglindește efortul de apărare precum și dorința de afirmare și autoritate a Cetății. Avea o funcție dublă: de apărare a porții principale a cetății precum și de găzduire a Sfatului Cetății și a reuniunilor Sfatului Cetății dar de-a lungul timpului a adăpostit și arhiva și tezaurul Cetății Sighișoara.
 
Turnul cu Ceas a fost construit în sec. 14, și are un aspect pitoresc cu barbacana dubla (sistemul defensiv de ziduri cu metereze, drum de straja și galerii de tragere), pe unde era controlat accesul în Cetate. Cele patru turnulețe din vârf, de la extremitățile acoperișului, cu o înălțime de 12,5 m și care înconjoară vârful cel mare, simbolizează “ius gladii” sau dreptul Cetății Sighișoara de a aplica pedeapsa cu moartea. Fiecare turnuleț are în vârf un glob cu un steguleț de vânt. Pe doua din aceste stegulețe se afla o rozeta cu sase petale și anul renovării “1894” iar pe celelalte doua sunt inscripționate numele constructorilor Leonhard și Kovatsch, care au lucrat la renovarea turnului, precum și numele tinichigiului Johann Polder.
 
Construcția ce se înalță pe cinci nivele, și care împreună cu balconul și acoperișul piramidal atinge o înălțime de 64 de metri, are la baza o prisma dreptunghiulara. Acoperișul distrus de marele incendiu din 30 aprilie 1676, a fost refăcut în stil baroc în 1677 de către meșterii Veit Gruber din Tirol și Filip Bonge din Salzburg și dulgherul Valentinus, având o înălțime a structurii de 34 de metri. Turnul cu Ceas a mai fost reparat în anii 1775 și 1804, iar acoperișul a dobândit înfățișarea actuală în anul 1894, când vechea învelitoare a fost înlocuită cu țigle multicolore smălțuite, iar pe fațada dinspre Orașul de Jos au fost pictate cele două embleme și inscripția.
 
Vârful acoperișului are două cupole în formă de ceapă, suprapuse și întrerupte cu două lanterne, și se termină într-un glob aurit deasupra căruia se află o “bară de vreme” pentru schimbările atmosferice, pe care se află un vultur cu două capete în vârful căruia se află girueta – cocosul care indică direcția vântului. La mijlocul sec. 17 turnul era înzestrat cu un orologiu realizat de Johann Kirschel după moda burgurilor europene cu statui din lemn de tei înalte de 0.8 metri, aparținând unui baroc rustic și înfățișând zeii păgâni care personificau zilele săptămânii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn și Soarele. Mecanismul actual al ceasului datează din 1906 fiind realizat sub comandă specială în Elveția de firma FUCHS. Ceasul a fost modernizat în 1964 când i s-a adăugat un motor electric de către meșterii Konrad, tată și fiu. La exterior ceasul are două cadrane uriașe de 2.40 metri diametru, pe fiecare fațadă a turnului și figurine instalate în nișe ce simbolizează autonomia judiciară a Cetății Sighișoara.
 
FIGURINELE TURNULUI CU CEAS
 
Spre Cetate se află Zeița Păcii cu ramură de măslin, împreună cu toboșarul care bate orele în toba de bronz, apoi Zeița Dreptății cu balanța în mană, Zeița Justiției cu spada, și cei doi ingerași care reprezintă Ziua și Noaptea. La ora 6 dimineața iese îngerașul care reprezintă Ziua iar la ora 6 seara, după ce intră înăuntru îngerașul ce reprezinta Ziua, iese îngerașul care reprezintă Noaptea cu două lumânări aprinse în mâini. Spre Orașul de Jos sub figurinele care reprezintă zilele săptămânii, se află Călăul și cel de-al doilea toboșar. Figurinele care reprezintă zilele săptămânii, sunt instalate pe o roată, și se mișcă la 12 noaptea marcând schimbarea zilei. Figurinele Turnului cu Ceas din Sighișoara au fost restaurate intre anii 1998 – 2002. Din anul 1899 Turnul cu Ceas adăpostește Muzeul de Istorie al Municipiului Sighișoara. Sub Turnul cu Ceas, principala poartă de intrare în Cetate, accesul se făcea prin două gang-uri, unul pentru pietoni și altul pentru căruțe. Gangul pentru pietoni a fost zidit în sec. 18 și transformat în închisoare și cameră de tortură pentru condamnații la moarte.
 

 
DER STUNDTURM:
 

Das unbestrittene Wahrzeichen der Stadt ist Der Stundturm. Er spiegelt am meisten das Bestreben Schassburgs nach Schutz und Autoritat wider. Gebaut in Richtung Sonnenaufgang auf dem inneren Plateau der Burg hatte er die Funktion das Hauptzugang zur Burg zu schutzen. Gleichzeitig hatte der Stadtrat und der Burgenmeister im Inneren seinen Sitz, spater beinhaltete er das Stadtarchiv. Seine doppelte Funktion zeigt die grosse Sorgfalt die bei seinem Bau verwendet wurde er ist sowohl machtig imposant als auch festlich reprasentativ. Erbaut im 14. Jhdt. hinterlasst der Turm einen sehr pittoreken Eindruck mit seinem doppelten Vorwerk – eine sehr wirkungsvolle Schutzeinrichtung zur Kontrolle des Haupteingangs zur Burg – sowie den Pechnasen, der Walle ringsum und der Wachtstrasse davor. Diesen Eindruck vervollstandigen die 4 kleinen Turmchen die ein besonderes Recht der Stadt symbolistieren: Das Recht der Bestrafung Verurteilter, auch mit dem Tod.
 
Der Turm besteht aus einem funfeckigen Grundriss mit funf Etagen, abgeschlossen duch einen Rundgang im obersten Stockwerk und ein pyramidenformiges Dach. Seine Gesamthohe betragt 64 m, wobei allein das Dach eine Hohe von 34 besizt. Das bei einem Grossbrand am 30. April 1676 vollstandig zerstorte Dach wurde im Jahr 1677 von den Meistern Veit Gruber aus Tirol, Philip Bonge aus Salzburg und dem Zimmermann Valentinus wieder hergestellt. Nach mehreren Reparaturen (1775, 1804) stammt die letzte Instandsetzung aus dem Jahr 1894. Das Dach wurde mit buntlackierten Ziegeln versehen, aus dieser Zeit stammen auch die Inschrift und die beiden Embleme an der zur Stadt hin ausgerichteten Fassade. Die Handschrift des Barock ist deutlich zu sehen, der untere Teil des Daches ist zu seiner Spitze hin unterbrochen durch eine kleine Laternenetage. Die Spitze des Stundtturmes bilden zwei Kuppeln in Zwiebelform, beide jeweils getrennt voneinander durch eine kleine Laternenetage.
 
An der Spitze des Turmes befindet sich eine goldene Kugel mit einem Volumen von 10 Eimern. Oberhalb dieser Kugel befindet sich eine Stange, die sogenannte “Wetterstange” auf deren Spitze ein zweikopfiger Adler thront. Auf dessen Kopf wiederum ist eine Wetterfahne in Form eines Hahnes angebracht, welcher die Windrichtung anzeigt. An der Aussenseite des Dachs befinden sich vier Turmchen mit einer Hohe von 12,5 m. jeder Einzelne gedekct mit buntlackierten Schindeln. Auf jedem Turmchen befindet sich eine goldene Kugel mit Wetterfahne. Zwei dieser Fahnchen beinhalten neben einer Rose mit sechs Bluten auch das Jahr der letzen Renovierung 1894, auf den zwei Anderen finden sich die Namen der beiden mit der Renovierung betrauten Handwerksmeister wieder: Leonhard und Kovatsch sowie der Spenglermeister, der alle Spenglerarbaiten ausfuhrte Johann Polder. Der Turm wurde Mitte des 17. Jahrhunderts mit einer von Johann Kirschel wiederhergestellten Uhr versehen, ausgestatter ganz im damaligen Stil der Burgen Zentraleuropas, Bei dieser Ausstattung handelt es sich um ca. 80 cm grosse Figuren aus Holz, deren heidnische Gottheiten die Wochentage personifizieren: Diana, Mars, Merkur, Jupiter, Venus, Saturn und die Sonne.
 
Der aktuelle Mechanismus der Uhr jedoch war eine Sonderbestellung der Schweizer Firma FUCHS und stammt aus dem Jahre 1906. Er wurde am 1. April desselben Jahres montiert. 1964 wurde die Uhr von den beiden Tuftlern Konradt (Vater und Sohn) mit einem elektrischen Motor versehen. Die riesigen Ziffernblatter haben einen Durchmesser von 2,40 m. Sie sind zusammen mit den Figuren, die die rechtliche Autonomie und das Bestrafungsrecht – das sog. jus gladii – darstellen, an den beiden Fassaden angebracht.
 
STUNDTURM FIGUREN:
 
Zur Burgseite hin blickt die Gottin des Friedens mit einem Olivenzweig in der Hand, verstarkt durch einen Trommler, der die volle Stunde auf einer bronzenen Trommel schlagt. Daneben befinden sich die Gottin der Gerechtigkeit mit einer Waage in der Hand, die Gottin des Rechts mit dem Schwert in der Hand, sowie zwei Engel, die den Tag und die Nacht darstellen: um sechs Uhr Morgens esrcheint der den Tag darstellende Engel und um sechs Uhr Abends weschselt er sich ab mit dem Engel der Nacht, der zwei Kerzen in der Hand halt. Zur Stadseite hin, unterhalb der Figurinen fur die Wochentage befinden sich der Henker, sowie ein zweiter Trommler. Die die Wochentage darstellenden Figuren sind auf ein Rad montiert und verandern Ihre Position auf den nachsten Tag jede Nacht um 12 Uhr. Die Figuren im Stundturm wurden zwischen den Jahren 1998 und 2002. Das historische Museum ist seit dem Jahr 1899 im Stundturm untergebracht.
 
Zur alten Zufhart: Die Hauptzufahrt in die Burg durch den Stundturm hindurch wurde duch zwei Zugange ermoglicht: Einen Gang fur Fussganger und ein grosses Tor fur Wagen und Karren. Der sogenannte “Altweibergang” fur Fussganger wurde im 18. Jahrhudert erbaut und endet direkt neben dem ehemaligen Gefangnis und der Folterkammer. Das Grosse Tor war einstmals durch ein schweres Holztor verschlossen, allerdings gibt es keine Belege zur permanenten Offnung des Zugangs.

 

 

THE CLOCK TOWER:
 
There is no doubt that the Clock Tower is the citadel’s symbol. It reflects most the town’s ambition for protection and authority. Constructed on the citadel’s inner plateau and its forefront showing towards sunrise it had to protect the citadel’s main entrance. At the same time there were based in the local council and the major, later on it was used as the city archive. This double function shows up the big accuracy being applied while constructing this tower: It seems very powerful and imposing, but in the same time festive and representative. Built in the 14th century, the tower leaves a very picturesque effect with its double barbican (b.t.w. a very effective protection to control access through the citadel’s main entrance), the machicolations, walls around and the look-out alleyway in front. This effect is even amplified through the presence of the 4 small turrets on the roof, symbolizing a very particular privilege of the town: Punishing convicts even with death sentence.
 
The construction consist of a pentagonal footprint with five floors, completed with a balcony in the topmost level and a roof in pyramidal shape. The overall height is 64 m, at which only the roof has 34 m. The roof almost destroyed by fire on April 30, in 1676, has been reconstructed in 1677 by the master craftsmen Veit Gruber (Tirol), Phillip Bonge (Salzburg) and the carpenter Valentinus. After a couple of repairs (1775, 1804) the last restoration is dating from 1894. The old roof has been replaced with a roof made from color – varnished shingles. Thereby the two emblems and the inscription on the forefront (town side) were made. The roof’s baroque style is evident, towards the top it is intersected by a small floor housing lanterns. The steeple top is shaped by an imperial roof with two cupolas. Between each cupola there is a small floor housing a lantern. On steeple top stands a golden globe containing the volume of 10 buckets. Above the globe there is a stack, the so called “Weather Stack” with a two-headed eagle on it. On the eagle’s head again there is a weather vane representing a chanticleer indicating the wind direction. On each corner of the roof are built four turrets, each with a total height of 12.5 m and covered with color – varnished shingles. Each turret has got a golden globe with weather vane on its top. Two of these vanes contain beside a rose with six blossoms – the year of the last restoration, 1894. The other two vanes are branded with the names of the two master craftsmen in charge Leonhard and Kovatsch as well as the name of panel-beater in charge Johann Polder.
 
In the middle of the 17th century the clocktower has been provided with a clock refurbished by Johann Kirschel. The clock’s mechanical equipment represented the typical style of central European citadels at that time. Wooden figurines of 80 cm height showing pagan godheads personifying the weekdays: Diana, Mars, Mercury, Jupiter, Venus, Saturn and the Sun. The clock’s actual mechanism dates from 1906 and representing a special order to the Swiss company FUCHS. It is mounted since April 1st 1906. In 1964 the clock has been provided with an electrical engine by the craftsmen Konradt (father and son). The huge clock faces have got each a diameter of 2.40 m. They are attached to the two fore fronts, together with the figurines showing the legal autonomy and privilege for punishment (a.k.a. “jus gladii”).
 
TOWER’S FIGURINES:
 
Looking towards the citadel there is the goddess of peace holding an olive branch. She is accompanied by a drummer striking every clock hour on a bronzed drum. Beside them there are the goddess of equity holding a balance, the goddess of justice holding a sword as well as two angels for night and day. At six o’clock in the morning appears the angel representing the day and at six o’clock in the evening appears the angel representing the night holding two candles. Looking towards the town, below the figurines for the weekdays there is the hangman and a second drummer. All figurines are mounted on a wheel and change their position once a day midnight at twelve o’clock. The figurines of the clocktower have been refurbished from 1998 to 2002. The Historical Museum of Sighisoara is housed in the clocktower since 1899.
 
A few words about the access through the clocktower: The main access into the citadel was made by two corridors: a small one for pedestrians and a big gate for wagons and trolleys. The pedestrian’s corridor, also named “old women’s way” was built at the end of the 18th century ending in front of the former prison and torture chamber. The big gate was secured with a heavy wooden gate, but there are no longer existing any supporting documents of its removal.