Piața Mare
Piața Mare sau piața centrală a Sibiului, a apărut în anul 1366, la finalizarea celei de-a treia centuri de fortificații a orașului, fiind menționată în anul 1411 ca piață de cereale. Cea mai mare piață publică din orașul vechi, era locul de organizare al activităților economice ale negustorilor din Sibiu, al adunărilor cetățenești, târgurilor sau execuțiilor, aici fiind decapitat în anul 1703 Johann Sachs von Harteneck. În Piața Mare, care are lungimea maximă de 142 m, și lăţimea de 93 m, se află unele dintre cele mai frumoase clădiri din Sibiu precum:
Fântâna Falkenhayn – menţionată pentru prima dată în anul 1538, era folosită de femeile din Sibiu care îşi spălau rufele în bazinul din jurul ei, iar din jgheaburi se adăpau animalele.
Momente importante din istoria Pieţei Mari:
1366: La finalizarea celei de-a treia centuri de fortificații a orașului, când este inclusă în orașul medieval, devine Piața Mare sau piața centrală
1408: Mathias Baldi cumpără şi repară o casă de piatră în Piaţa Mare
1411: Este menționată ca piață de cereale iar Mathia Tromenauer vinde o casă de piatră din Piaţa Mare lui Nicolaus Jenkowitz
1466: Este construită casa Breslei Croitorilor
1538: Este menţionată pentru prima dată Fântâna Falkenhayn folosită de femeile din Sibiu pentru a-şi spăla rufele în bazinul din jurul ei, şi de animalele care se adăpau din jgheaburi
1550: Este instalat stâlpul de piatră al infamiei pe care se afla statuia din piatră a Cavalerului Roland (reprezentat în oraşele mari din Germania prin statui de mari dimensiuni sub forma unui bărbat în armură cu sabia în mână, simbolul autonomiei legislative a oraşului respectiv), sculptată de către meşterul Onofforus
1556: Oraşul este devastat de un incendiu de mari proporţii, 556 de clădiri ard, 81 de oameni mor, populaţia se răscoală şi îl omoară pe judele Johannes Roth considerat promotor al incendiului, iar trei capi ai răscoalei sunt decapitaţi în Piaţa Mare
1584: Este instalată prima fântână cu ţevi
1585: Etajele superioare ale Turnului Sfatului se prăbușesc la 17 februarie și îl îngroapă sub ziduri pe pictorul Johann David ce lucra la zugrăvirea bolții
1586: Turnului Sfatului este reconstruit, lucrările fiind finalizate în anul 1588
1653: Văduva comitelui Seraphin este acuzată de vrăjitorie şi arsă pe rug
1675: Sunt arse pe rug două “vrăjitoare”, o femeie care a comis adulter cu un student este decapitată, iar studentul este alungat din oraş
1678: Sunt arse pe rug şase “vrăjitoare”, un ucenic este spânzurat pentru furt
1680: Doi trompetişti sunt decapitaţi sub acuzaţia de desfrâu şi crimă, iar un servitor este ars pe rug sub acuzaţia de sodomie
1684: Un bărbat care şi-a sugrumat soţia este decapitat
1687: Generalul imperial Karaffa intră cu trupele în oraş, aduce artileria grea şi instalează o spânzurătoare
1702: Este executat prin spânzurare un soldat dezertor
1703: Este executat Johann Sachs von Harteneck, comite al sașilor în perioada 1691 – 1703, iar locotenentul căpitan Fischer este decapitat sub acuzaţia de a fi instigat la răzvrătire
1704: Cinci muşchetari dezertori sunt executaţi prin spintecare în patru, iar şapte sunt spânzuraţi
1724: Magistratul oraşului anunţă că cei care tulbură noaptea liniştea publică vor fi expuşi în timpul zilei în cuşca nebunilor (Narrenhausel) instalată în Piaţa Mare
1726: Într-un cadru festiv se aşează piatra de temelie pentru biserica romano – catolică (iezuită) pe locul casei breslei croitorilor
1733: Este sfinţită biserica romano – catolică
1734: Generalul comandant contele Wallis ridică statuia Sfântului Ioan Nepomuk
1741: Pentru măcelarii din Răşinari şi Poplaca sunt amenajate standuri pentru vânzarea produselor
1757: Cuşca pentru nebuni este mutată din Piaţa Mare în Piaţa Mică
1769: Se deschide teatrul în casa baronului Moringer din Piaţa Mare
1775: Este demolată clădirea gărzii amplasată în faţa Casei Haller
1778: Începe constructia Palatului Brukentahl (1778 – 1788)
1783: Este înlăturat stâlpul infamiei
1797: Magistratul oraşului interzice adăpatul vitelor şi spălatul rufelor în Fântâna Falkenhayn
1798: Pielarul Anton Filek face un umbrar din fier forjat pentru Fântâna Falkenhayn
1817: Palatului Brukentahl devine muzeu public
1858: În Piaţa Mare apar primele două birje
1862: Se instalează cinci lămpi şi un grilaj de fier în jurul statuii Sfântului Ioan Nepomuk
1868: În faţa bisericii romano – catolice se plantează tei
1915: Sunt expuse tunuri ruseşti şi sârbeşti capturate
1919: Sărbătoarea ortodoxă a apei sfinţite este celebrată cu mare fast împreună cu sărbătoarea naţională a românilor
1920: Premierul Averescu soseşte în oraş şi ţine un discurs în Piaţa Mare
1921: Este depus jurământul militar de către recruţi pentru prima oară în Piaţa Mare
1949: La 21 mai încep lucrările de amenajare a pieţei şi transformarea ei într-un parc, iar în luna iulie sunt instalate primele 20 de bănci, iar în anul 1952 parcul va fi reamenajat
1984: Este desfiinţat parcul amenajat în piaţa centrală
1986: Este ridicată statuia cărturarului Gheorghe Lazăr realizată de sculptorul Radu Aftenie
2005: Piaţa intră într-un proces de renovare complet, statuia lui Gheorghe Lazăr este demolată şi înlocuită în 2006 de o versiune realizată de acelaşi sculptor la scară mai mică (3,2 m înălţime) a statuii iniţiale, este reamenajată fântâna cu grilaj de fier, iar piaţa este pavată cu dale de granit şi piatră
Momente importante din istoria Pieţei Mici:
1370: Sunt menţionate documentar măcelăriile din Piaţa Mică împreună cu Turnul Sfatului
1466: Este construit sediul breslei cizmarilor pe latura de sud a pieţei
1494: Este construit un nou sediu al breslei croitorilor iar breasla cizmarilor își construiește un nou sediu deasupra Podului Minciunilor
1585: Etajele superioare ale Turnului Sfatului se prăbușesc la 17 februarie și îl îngroapă sub ziduri pe pictorul Johann David ce lucra la zugrăvirea bolții
1586: Turnului Sfatului este reconstruit, lucrările fiind finalizate în anul 1588
1726: Într-un cadru festiv se aşează piatra de temelie pentru biserica romano – catolică (iezuită) pe locul casei breslei croitorilor
1733: Este sfinţită biserica romano – catolică
Momente importante din istoria Pieţei Huet:
1415: Este menţionată existenţa capelei cu hramul Sfântului Iacob