Piața Mare

 

Piața Mare sau piața centrală a Sibiului, a apărut în anul 1366, la finalizarea celei de-a treia centuri de fortificații a orașului, fiind menționată în anul 1411 ca piață de cereale. Cea mai mare piață publică din orașul vechi, era locul de organizare al activităților economice ale negustorilor din Sibiu, al adunărilor cetățenești, târgurilor sau execuțiilor, aici fiind decapitat în anul 1703 Johann Sachs von Harteneck. În Piața Mare, care are lungimea maximă de 142 m, și lăţimea de 93 m, se află unele dintre cele mai frumoase clădiri din Sibiu precum:
 

  • Palatul Brukenthal
  • Turnul Sfatului
  • Primăria
  • Biserica parohială romano – catolică
  • Casa Moringer – cunoscută ca și Casa Albastră
  • Casa Haller
  • Casa Hecht
  • Palatul Filek
  • Casa Lutsch
  • Casa Weidner-Reussner-Czekelius
  • Fântâna Falkenhayn – menţionată pentru prima dată în anul 1538, era folosită de femeile din Sibiu care îşi spălau rufele în bazinul din jurul ei, iar din jgheaburi se adăpau animalele.
     
    Momente importante din istoria Pieţei Mari:
     

  • 1366: La finalizarea celei de-a treia centuri de fortificații a orașului, când este inclusă în orașul medieval, devine Piața Mare sau piața centrală

  • 1408: Mathias Baldi cumpără şi repară o casă de piatră în Piaţa Mare

  • 1411: Este menționată ca piață de cereale iar Mathia Tromenauer vinde o casă de piatră din Piaţa Mare lui Nicolaus Jenkowitz

  • 1466: Este construită casa Breslei Croitorilor

  • 1538: Este menţionată pentru prima dată Fântâna Falkenhayn folosită de femeile din Sibiu pentru a-şi spăla rufele în bazinul din jurul ei, şi de animalele care se adăpau din jgheaburi

  • 1550: Este instalat stâlpul de piatră al infamiei pe care se afla statuia din piatră a Cavalerului Roland (reprezentat în oraşele mari din Germania prin statui de mari dimensiuni sub forma unui bărbat în armură cu sabia în mână, simbolul autonomiei legislative a oraşului respectiv), sculptată de către meşterul Onofforus

  • 1556: Oraşul este devastat de un incendiu de mari proporţii, 556 de clădiri ard, 81 de oameni mor, populaţia se răscoală şi îl omoară pe judele Johannes Roth considerat promotor al incendiului, iar trei capi ai răscoalei sunt decapitaţi în Piaţa Mare

  • 1584: Este instalată prima fântână cu ţevi

  • 1585: Etajele superioare ale Turnului Sfatului se prăbușesc la 17 februarie și îl îngroapă sub ziduri pe pictorul Johann David ce lucra la zugrăvirea bolții

  • 1586: Turnului Sfatului este reconstruit, lucrările fiind finalizate în anul 1588

  • 1653: Văduva comitelui Seraphin este acuzată de vrăjitorie şi arsă pe rug

  • 1675: Sunt arse pe rug două “vrăjitoare”, o femeie care a comis adulter cu un student este decapitată, iar studentul este alungat din oraş

  • 1678: Sunt arse pe rug şase “vrăjitoare”, un ucenic este spânzurat pentru furt

  • 1680: Doi trompetişti sunt decapitaţi sub acuzaţia de desfrâu şi crimă, iar un servitor este ars pe rug sub acuzaţia de sodomie

  • 1684: Un bărbat care şi-a sugrumat soţia este decapitat

  • 1687: Generalul imperial Karaffa intră cu trupele în oraş, aduce artileria grea şi instalează o spânzurătoare

  • 1702: Este executat prin spânzurare un soldat dezertor

  • 1703: Este executat Johann Sachs von Harteneck, comite al sașilor în perioada 1691 – 1703, iar locotenentul căpitan Fischer este decapitat sub acuzaţia de a fi instigat la răzvrătire

  • 1704: Cinci muşchetari dezertori sunt executaţi prin spintecare în patru, iar şapte sunt spânzuraţi

  • 1724: Magistratul oraşului anunţă că cei care tulbură noaptea liniştea publică vor fi expuşi în timpul zilei în cuşca nebunilor (Narrenhausel) instalată în Piaţa Mare

  • 1726: Într-un cadru festiv se aşează piatra de temelie pentru biserica romano – catolică (iezuită) pe locul casei breslei croitorilor

  • 1733: Este sfinţită biserica romano – catolică

  • 1734: Generalul comandant contele Wallis ridică statuia Sfântului Ioan Nepomuk

  • 1741: Pentru măcelarii din Răşinari şi Poplaca sunt amenajate standuri pentru vânzarea produselor

  • 1757: Cuşca pentru nebuni este mutată din Piaţa Mare în Piaţa Mică

  • 1769: Se deschide teatrul în casa baronului Moringer din Piaţa Mare

  • 1775: Este demolată clădirea gărzii amplasată în faţa Casei Haller

  • 1778: Începe constructia Palatului Brukentahl (1778 – 1788)

  • 1783: Este înlăturat stâlpul infamiei

  • 1797: Magistratul oraşului interzice adăpatul vitelor şi spălatul rufelor în Fântâna Falkenhayn

  • 1798: Pielarul Anton Filek face un umbrar din fier forjat pentru Fântâna Falkenhayn

  • 1817: Palatului Brukentahl devine muzeu public

  • 1858: În Piaţa Mare apar primele două birje

  • 1862: Se instalează cinci lămpi şi un grilaj de fier în jurul statuii Sfântului Ioan Nepomuk

  • 1868: În faţa bisericii romano – catolice se plantează tei

  • 1915: Sunt expuse tunuri ruseşti şi sârbeşti capturate

  • 1919: Sărbătoarea ortodoxă a apei sfinţite este celebrată cu mare fast împreună cu sărbătoarea naţională a românilor

  • 1920: Premierul Averescu soseşte în oraş şi ţine un discurs în Piaţa Mare

  • 1921: Este depus jurământul militar de către recruţi pentru prima oară în Piaţa Mare

  • 1949: La 21 mai încep lucrările de amenajare a pieţei şi transformarea ei într-un parc, iar în luna iulie sunt instalate primele 20 de bănci, iar în anul 1952 parcul va fi reamenajat

  • 1984: Este desfiinţat parcul amenajat în piaţa centrală

  • 1986: Este ridicată statuia cărturarului Gheorghe Lazăr realizată de sculptorul Radu Aftenie

  • 2005: Piaţa intră într-un proces de renovare complet, statuia lui Gheorghe Lazăr este demolată şi înlocuită în 2006 de o versiune realizată de acelaşi sculptor la scară mai mică (3,2 m înălţime) a statuii iniţiale, este reamenajată fântâna cu grilaj de fier, iar piaţa este pavată cu dale de granit şi piatră
     

    Piața Mică

     

     

  • Turnul Sfatului
  • Podul Minciunilor
  • Casa Artelor
  • Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”
  • Sala Frescă
  • Casa Luxemburg
  • Muzeul Farmaciei
     
    Momente importante din istoria Pieţei Mici:
     

  • 1370: Sunt menţionate documentar măcelăriile din Piaţa Mică împreună cu Turnul Sfatului

  • 1466: Este construit sediul breslei cizmarilor pe latura de sud a pieţei

  • 1494: Este construit un nou sediu al breslei croitorilor iar breasla cizmarilor își construiește un nou sediu deasupra Podului Minciunilor

  • 1585: Etajele superioare ale Turnului Sfatului se prăbușesc la 17 februarie și îl îngroapă sub ziduri pe pictorul Johann David ce lucra la zugrăvirea bolții

  • 1586: Turnului Sfatului este reconstruit, lucrările fiind finalizate în anul 1588

  • 1726: Într-un cadru festiv se aşează piatra de temelie pentru biserica romano – catolică (iezuită) pe locul casei breslei croitorilor

  • 1733: Este sfinţită biserica romano – catolică
     

    Piața Huet

     

     

  • Podul Minciunilor
  • Pasajul Scărilor
  • Catedrala Evanghelică
  • Casa Calfelor
     
    Momente importante din istoria Pieţei Huet:
     

  • 1415: Este menţionată existenţa capelei cu hramul Sfântului Iacob