Sebeș
Natural Attractions
Transylvania
    Sebeș
    Atracții Naturale Transilvania
    Transylvania

 

[youtubegallery]
Red Ravine 1|http://www.youtube.com/watch?v=KQGDD9BNyWQ
[/youtubegallery]
 

 

[green]Râpa Roșie – Micul canion al României (Sebeș, județul Sibiu)
 

Râpa Roșie este o arie protejată de interes național cu o suprafață de 10 ha, situată la 4 km nord de orașul Sebeș, în extremitatea sud – vestică a Podișului Secașelor, pe malul drept al Secașului Mare. Rezervația geologică și floristică are formațiuni specifice de eroziune și șiroire care dau peisajului un aspect impozant, precum și o floră particulară, cu multe elemente rare și endemice. Vizibilă de la mare distanță, Râpa Roșie se întinde pe o lungime de 800 m și are înălțimi ce variază între 50 și 125 m (300 – 425 m altitudine absolută).
 
Peretele imens, aproape vertical, cu aspect bizar, arată ca o orgă uriașă, ca o pădure împietrită, ca un monument ancestral ruinat fiind ca zidurile unei cetăți fantastice cu contraforturi ciclopice. Râpa Roșie s-a format prin eroziunea produsă de un torent în depozitele sedimentare de vârstă miocen inferioară constituite din alternanțe de argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar și intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat cute adânci, formând coloane superbe numite „piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor abundente. Datorită pantei mari și a lipsei vegetației, apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide de pământ, care împreună cu culoarea roșie și violacee îi dau un aspect impresionant.
 
Trandafirie în lumina puternică a soarelui de la miezul zilei, capătă la asfințit o nuanță caldă de un roșu cărămiziu intens de la care îi vine și numele de Râpa Roșie. În timpul ploilor puternice capătă un aspect dramatic cu pârâiașe roșii care brăzdează zidurile de stâncă curgând prin făgașele care sunt adâncite treptat. Pentru a ajunge în zona centrală de unde pot fi observate cel mai bine detaliile geomorfologice, trebuie urmată poteca ce trece peste o asemenea vale de torenți, pe traseele adâncite de apele puhoaielor formate în momentele de după ploile torențiale.
 
Pe brânele înierbate sau în albia torentului de la Râpa Roșie, s-au păstrat o serie de plante interesante și rare. Pe terenurile alunecate din est există garoafa endemică Dianthus serotinus, iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu Salvia nutans, Salvia transsilvanica, și exemplare rare de stejar pufos (Quercus pubescens). Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară se află specia endemică Onosma heterophyllum cu Agropyron cristatum, rare în Transilvania. Pe tăpșanul și colinele din vest, sub râpă, cresc Caricetum humilis – Brachypodium pinnatum transsilvanicum și Staticetosum tataricae cu Centaurea atropurpurea și multe elemente de stepă caldă sudică. Păduricea din fața râpei este o asociație Acereto-Tilietum medio-transsilvanicum și adăpostește feriga mediteraneană Asplenium adiantum-nigrum și arbustul Cotoneaster integerrimus.