sat Căpățânenii Pământeni, Dealul Cetățuia Program: Mon – Sun (Lu – Du): 09.00 – 17.00 – winter (iarna) / Mon – Sun (Lu – Du): 09.00 – 18.00 – summer (vara)
Ticket Price (Pret bilet):
Adults / adulți: 5 lei, copii, școlari, pensionari / children, pupils, retireds: 2 lei
Estimated climbing time (1480 stairs) / Timp estimat pentru urcare (1480 scări): 30 min.
The access is strictly forbidden outside the program / Accesul este strict interzis în afara orelor de program.

Poenari Fortress –


Film / Movie 1
Film / Movie 2
Film / Movie 3
    Cetatea Poenari Fortress 1
    Cetatea Poenari Fortress 2
    Cetatea Poenari Fortress 3


Poenari Fortress – the real castle of Vlad the Impaler (Dracula)

Is Poenari a castle or a fortress? Looking from downward it looks like a castle. But a castle is supposed to be a place for living. And nobody can find such place inside, just maybe only Vlad the Impaler. So, it’s a fortress. But it’s strange. Going up you’ll see it’s so small that 500 people hardly can find a place without treading on each other feet. So, being too small and too high from the road, it can’t be only a defense fortress. But its position drives us to think at a frontiers watching fortress.
Poenari Castle is located on the right side of the Transfăgărăşan road in Argeş County, on a cliff near a canyon formed on the Argeş River valley, close to the Făgăraş Mountains. Driving on the Transfagarasan road from Curtea de Arges, beyond the last village on the route, the Poienari fortress suddenly appears, almost unreal, hanging on a cliff. And you think: “Wow! I have to see this. To touch it!” It doesn’t matter if you know it’s a Dracula real eagle’s nest or not.
The first Romanian kings of Wallachia built the Poenari fortress in the early 13th century. At the beginning they built the rectangular tower and then the fortress was expanded to maximum during Vlad the Impaler time. Around the 14th century, it was the main citadel of Wallachian kings. In the next few decades, the name and the residents changed a few times but eventually the castle was abandoned and left in ruins. In 1888, a landslide brought a portion of the fortress crashing down the cliff, but otherwise the structure has been mildly maintained and can still be visited today. The first written proof of its existence is a document from 1453 where the Hungarian king Ludovic the 5th asked the Sibiu people to repair the fortress in order to use it against the Turks’ attacks. Also in the 15th century, Vlad the Impaler, famous as Dracula, noticed the huge potential for a fortified castle in such position. He repaired and consolidated the structure, making it one of his main fortresses.
Although the castle was used for many years after Vlad’s death in 1476, it eventually was abandoned again in the first half of the 16th century and was in ruins by the 17th century. Due to its size and location, control of the castle was difficult to take, even by natural forces. Nonetheless, the castle was slightly repaired and the walls and its towers still stand today. To reach the castle, visitors need to climb 1,480 steps.
During the Communist era in Romania, foreign visitors sometimes spent the night inside the castle ruins. Claims that the Poenari Castle would be the “real” Castle Dracula as featured in Bram Stoker’s famous Dracula novel have no basis in Stoker’s book. Stoker never heard of the Poenari Castle. It is around 200 km away from the novel’s place of action in the north-east corner of Transylvania. As discovered by the Dutch author Hans Corneel de Roos, Stoker’s own handwritten research notes confirm that the novelist had a specific location in that region for the Vampire’s stronghold in mind while writing his novel: an empty mountain top 2,033 m high, located in the Transylvanian Kelemen Alps near the former border with Moldavia.
Arriving near the fortress, tourists have to leave the vehicles at the mountain base near the road. Up to the fortress there is a 1480 step staircase, to reach the top. So, those who have heart or breathing problems, shall think twice. But definitely everybody shall not forget to take the camera. The view is marvelous and the perspective over the peaks of the Făgăraș mountains and towards Curtea de Argeș is of an unlimited beauty on a clear day, but anybody must look closely to the clouds if it’s not a clear day. It’s an area where the weather changes fast. If the clouds are down and compact and move from the mountains to Curtea de Arges and you still want to climb to the Poienari fortress, your experience will be somewhat different but still memorable.
You’ll have all the chance in the world to find yourself in the middle of a kind of “twilight zone”. It’s a bad thing for the view because, depending on the cloud’s density, you’ll have only a few meters/feet of visibility. This, of course, is good for your imagination about vampires and ghosts – but don’t expect to find such things in the real world of the castle.
As you climb the stairs the light finds its way through the trees with more difficulty. You have to pay attention to the 1480 stairs that are in a good shape. Before 1972, when the stairs were built, it was just a hidden trail here, but the fortress was heavily restored between 1969 – 1972 when the walls were consolidated and lifted and the 1480 stairs and the “guardian” cabin were built. At the top, you must pay the tribute (entrance fee) to the fortress “guardian”. But, please, don’t ask him about ghosts and vampires because he gets angry. Ask him instead about the castle’s legends and let him tell you in his own way…
The legend of fortress’ construction by Toma’s Sunday
It is said that a large number of landowners and merchants weren’t satisfied with the manner in which Vlad the Impaler ruled. They formed a conspiracy to catch the ruler and sell him to the Turks. However, Vlad Dracula found out about this plot, planned his own vengeance and acted first.
On Easter Day in 1457 he invited them all to his Targoviste Court to enjoy the holiday. He then trapped them at the religious service in the church and forced them to walk to Poenari. Once there, he raised his sword toward the old fortress ruins and ordered them to repair and consolidate those ruins by Toma’s Sunday (the first Sunday after Easter Day).
It’s hard to believe this can be the truth, but the legend says that the people preferred hard work to dying on a stake. Lots of them lost their lives there but they finished the construction by Toma’s Sunday, as ordered. All those alive were forgiven by Vlad Tepes because he decided they’d learnt their lesson.
The Vlad Tepes escape legend
When the Turks attacked the Poienari Fortress it is said that Vlad the Impaler’s wife threw herself from the fortress walls. Vlad escaped through a secret passage (nobody has ever found it) and arrived in Arefu (the nearby village). The villagers advised him to invert the horseshoes and showed him the mountains trails where he could find safety. As a reward, Vlad Dracula gifted the Poienari surrounding lands to those villagers. In fact, you can see the donation agreement written on a rabbit skin at the National Museum of Romanian History in Bucharest. He gave them 5000 ha / 12500 acres of wood.
Even without its bloody historic ties, Poenari Fortress, would be a majestic, exciting place to explore on its own merit. Architecture buffs would marvel at the 13th century mortar work, lovers of fantastic scenery would find the cliffside view mind-blowing. Poenari Fortress doesn’t need a sordid story to be spectacular, but it happens to have that as well.
The story is a legendary one and to many, a confusing mixture of truth, history, legend, and fiction due to the convolution between the novel “Dracula” and the factual history of Vlad III Dracula “The Impaler”, whose name inspired the book. Bram Stoker modeled some of his main character on the more basic facts about Dracula’s actual life, but his knowledge of Romanian history and the true story of Vlad the Impaler remains suspect.
The true Dracula, (Turk-impaling Prince of Wallachia as opposed to the sultry blood sucker) fell in love with Poenari Castle in the 15th century, and realizing its potential as a major stronghold with an amazing vantage point, consolidated and fixed up the crumbling fortress, making it one of his main places of residence. It’s said that his first wife, Jusztina Szilagyi of Moldavia, flung herself from the towers of Poenari during a siege by Vlad’s muslim brother, Radu Bey. Before flinging herself into the Arges River below, she exclaimed she would rather rot and be eaten by the fish than to be a captive of the Turks.
In the end the walls of Poenari would not keep Vlad the Impaler safe, but it was not the fortress that failed him. Vlad’s brother Radu cel Frumos was given the daunting task of leading the Ottoman Empire to victory, which positioned him directly at odds with his infamously brutal older brother. While Vlad could not be defeated in battle, his habit of alienating allies and undermining their authority became his downfall. After running out of money for his mercenaries, he went to his supposed friends for help, and they quickly betrayed him, and had him arrested for high treason. While he managed to untangle himself and went on to declare a third reign, it was an uphill battle that eventually killed him, and he never returned to his castle on the mountains.

Cetatea Poenari – adevăratul castel al lui Vlad Țepeș (Dracula)

Este Poenari un castel sau o cetate? Privind de jos arată ca un castel. Dar un castel este un loc în care se locuiește. Și nimeni nu poate găsi un loc de locuit în interior, decât probabil doar Vlad Țepeș. Deci, este o cetate. Dar e ciudat. Pe măsură ce veți urca veți descoperi că este atât de mică încât cu greu 500 de persoane pot găsi un loc unde să stea fără să se calce pe picioare. În concluzie, fiind atât de mică și atât de sus fată de drumul de acces, nu poate fi decât o cetate de apărare. Dar poziția sa ne duce cu gândul către o cetate de pază a frontierei.
Cetatea de la Poenari este localizată pe partea dreaptă a Transfăgărăşanului în județul Argeș, pe o stâncă lângă un canion format pe valea râului Argeș, în apropierea munților Făgăraş. Conducând pe Transfăgărașan de la Curtea de Argeș, dincolo de ultimul sat de pe traseu, cetatea Poenari apare deodată, aproape ireal, agățată deasupra stâncilor. Probabil veți exclama: “Wow! Trebuie să ajung aici. Sa o ating!” Nu contează dacă știți sau nu ca aici se află adevăratul cuib de vulturi al lui Dracula.
Primii voievozi valahi au construit cetatea Poenari la începutul secolului 13. Inițial ei au construit turnul rectangular iar apoi cetatea a fost extinsă la maximum în timpul lui Vlad Țepeș. În secolul 14, a fost principala fortăreață a regilor Valahiei. În următoarele decade, numele și locatarii s-au schimbat de câteva ori dar eventual castelul a fost abandonat și s-a ruinat. În 1888, a alunecare de teren a produs prăbușirea unei părți din cetate de pe stânci, însă altfel structura a fost păstrată aproape integral și poate fi vizitată în prezent. Prima dovadă scrisă despre existenta cetății este un document din 1453 în care regele ungar Ludovic al 5-lea a cerut locuitorilor din Sibiu să repare cetatea pentru a o folosi împotriva atacurilor turcilor. De asemenea în secolul 15, Vlad Țepeș, devenit faimos ca Dracula, și-a dat seama de potențialul imens pe care îl reprezenta un castel fortificat în asemenea poziție. El a reparat și consolidat structura, făcând-o una din principalele sale fortărețe.
Desi castelul a fost folosit pentru mulți ani după moartea lui Vlad Țepeș in 1476, ar fi fost eventual abandonat din nou în prima jumătate a secolului 16 și lăsat să se ruineze în secolul 17. Datorita mărimii și poziției sale, controlul castelului era dificil de exercitat, chiar si prin forte naturale. Oricum, castelul a fost semnificativ reparat și zidurile și turnurile sale încă sunt în picioare. Pentru a ajunge la castel, vizitatorii trebuie să urce 1.480 trepte.
În perioada comunistă în Romania, vizitatorii străini uneori își petreceau noaptea printre ruinele castelului. Revendicările privind faptul ca fortăreața de la Poenari ar fi “adevăratul” Castel al lui Dracula asa cum este descris în celebra nuvelă a lui Bram Stoker, Dracula, nu au nici o bază în cartea lui Bram Stoker, care nu a auzit niciodată despre cetatea de la Poenari. Aceasta se află la aproximativ 200 km depărtare de locul acțiunii romanului Dracula situat în nord-estul Transilvaniei, în pasul Bârgăului. Asa cum a fost descoperit de biograful olandez Hans Corneel de Roos, notițele de mană ale lui Stoker confirmă ca scriitorul irlandez a avut în minte o locație specifică în acea regiune pentru castelul vampirilor în timp ce își scria romanul care l-a făcut celebru: un vârf de munte gol la înălțimea de 2,033 m, localizat în Carpații Transilvaniei lângă fosta graniță cu Moldova.
Sosind lângă cetate, turiștii trebuie sa își lase vehiculele la baza muntelui lângă sosea. Pană sus la cetate sunt de urcat 1480 de trepte, pentru a ajunge în vârf. Deci, cei care au probleme de respirație sau de inimă, vor trebui să se gândească de două ori înainte de a urca. Însă în mod clar nimeni nu trebuie să uite să își ia aparatul de fotografiat. Priveliștea este superbă iar panorama asupra crestelor munților Făgăraș și spre Curtea de Argeș este de o frumusețe inegalabilă într-o zi senină, însă oricine trebuie să ia în considerare și mișcarea norilor în special dacă nu este soare. Aici este o zona în care vremea se schimba rapid. Dacă norii sunt joși și compacți și se mișcă dinspre munți spre Curtea de Argeș și încă doriți sa urcați către cetatea Poenari, veți avea o experiență oarecum diferită dar totuși memorabilă.
Veți avea ocazia să vă aflați în mijlocul unei “zone crepusculare”. Vizibilitatea va fi foarte scăzută, și în funcție de densitatea norilor, veți avea doar câțiva metri de vizibilitate. Însă această atmosferă, desigur, este bună pentru a vă stimula imaginația despre vampiri și fantome – însă să nu vă așteptați sa găsiți asemenea lucruri în lumea reală de la castel.
Pe măsură ce urcați treptele spre cetate, lumina își găsește drumul printre copacii deși, cu tot mai multă dificultate. Trebuie sa fiți atenți la cele 1480 de trepte care sunt într-o formă bună. Înainte de 1972, când aceste trepte au fost construite, aici era doar o cărare ascunsă, dar cetatea a fost restaurată masiv între anii 1969 – 1972 când s-au consolidat și înălțat zidurile și s-au construit cele 1480 de trepte precum și cabina “paznicului” cetății. La intrarea în cetate, trebuie plătită o taxă de intrare către “paznicul” cetății. Dar, vă sfătuim să nu îl întrebați despre fantome și vampiri deoarece se poate enerva. Mai bine îl întrebați despre legendele castelului și lăsați-l să vă povestească în felul lui …
Legenda construirii cetății în Duminica Tomei
Se spune că un mare număr de boieri și negustori nu erau mulțumiți de modul în care Vlad Țepeș domnea. Ei au format o conspirație pentru a-l prinde pe domnitor și a-l vinde turcilor. Oricum, Vlad Dracula a aflat despre acest complot, și-a planificat răzbunarea și a acționat primul.
În ziua de Paste in 1457 el i-a invitat pe toți la Curtea Domnească din Târgoviște pentru a sărbători împreună. Acolo i-a atras in biserica la slujba religioasa și i-a forțat să meargă pe jos până la Poenari. Odată ajunși acolo, Vlad a ridicat sabia arătând către ruinele vechii cetăți și le-a ordonat să repare și să consolideze aceste ruine până în Duminica Tomei (prima Duminică după Paște).
Greu de crezut ca acesta ar fi adevarul, însă legenda spune ca cei care au complotat au preferat să lucreze din greu decât să moară înfipți în țeapă. Multi dintre ei și-au pierdut viata în timp ce lucrau însă pană în duminica Tomei lucrările de construcție au fost finalizate, asa cum a ordonat Vlad Țepeș. Toți cei care au rămas în viată au fost iertați de Vlad Țepeș deoarece el a considerat ca și-au învățat lecția.
Legenda evadării lui Vlad Țepeș
Când turcii au atacat cetatea de la Poenari se spune că soția lui Vlad Țepeș s-a aruncat de pe zidurile cetății decât să ajungă prizoniera turcilor. Vlad a scăpat printr-un tunel secret (care nu a fost descoperit niciodată) și a sosit în Arefu (satul învecinat). Sătenii l-au sfătuit să pună invers potcoavele cailor și i-au arătat niște poteci ascunse în munți unde putea să fie în siguranță. Ca recompensă, Vlad Dracula le-a dăruit sătenilor terenurile din împrejurimile cetății Poenari. Acest lucru s-a concretizat printr-un act de donație scris pe o piele de iepure care se află la Muzeul National de Istorie a Romaniei din București. Prin acest act Vlad Țepeș le-a dăruit 5000 ha de pădure.
Chiar și fără legăturile sale istorice sângeroase, cetatea Poenari, este un loc impresionant, și interesant de explorat si merita ajuns aici. Pasionații de arhitectură vor fi uimiți de lucrările realizate cu mortar în secolul 13, iar iubitorii de locații fantastice vor considera priveliștea de pe stâncile unde se afla cetatea Poenari, deosebită. Cetatea Poenari nu are nevoie de o poveste fabricata pentru a fi o locație spectaculoasă, dar s-a întâmplat să aibă parte și de asa ceva.
Povestea este una legendară, și, pentru multi, reprezintă un amestec confuz de adevăr, istorie, legendă, și ficțiune datorată paralelei dintre romanul “Dracula” și istoria vieții lui Vlad III Dracula “Țepeș”, al cărui nume a inspirat cartea. Bram Stoker și-a modelat unele din principalele sale personaje inspirându-se din faptele din viata celui denumit Dracula, însă cunoștințele sale despre istoria României și despre adevărata istorie a lui Vlad Țepeș sunt superficiale și chiar dubioase.
Adevăratul Dracula, (Voievodul Valahiei care îi trăgea în țeapă pe turci în contrast cu sângerosul băutor de sânge) s-a îndrăgostit de cetatea Poenari în secolul 15, și realizând imensul potențial de fortăreață cu o locație excelenta, a consolidat si reparat zidurile surpate ale fortăreței, transformând-o în una din principalele sale reședințe. Se spune că prima sa soție, Iustina Szilagyi a Moldovei, s-a aruncat din unul din turnurile cetății Poenari în timpul unui asediu din partea lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad convertit la islamism. Înainte de a se aruncă în raul Argeș care curgea pe lângă cetate, ea a exclamat ca mai bine putrezește sau e mâncată de pești decât sa fie captivă la turci.
Pana la urma zidurile cetății Poenari nu l-au ajutat pe Vlad Țepeș sa rămână în viată, dar nu din cauza acestei cetăți a murit. Fratele lui Vlad, Radu cel Frumos a primit sarcina de a conduce Imperiul Otoman către victorie, ceea ce l-a făcut să se poziționeze ca dușmanul direct al fratelui sau mai mare “infam și brutal”. În timp ce Vlad nu putea fi învins în lupta, obiceiul sau de a se îndepărta de aliați și de a le submina autoritatea i-au cauzat căderea. După ce a rămas fără bani pentru a-și plăti mercenarii, el a mers la cei pe care ii considera prietenei pentru ajutor, însă aceștia l-au trădat imediat, și l-au arestat pentru înaltă trădare. În timp ce reușise să scape din închisoare și să domnească pentru o scurtă perioadă de timp pentru a treia oară, în timpul unei lupte pe un deal fiind departe de soldații săi pentru a savura victoria, se presupune ca a fost ucis, și nu s-a mai întors niciodată la cetatea lui din munți.