Pădurea de Argint:
 

  • De treci codrii de aramă de departe vezi albind/ Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint
     
    (Mihai Eminescu – Călin, file de poveste)
     
    Rezervația forestieră Pădurea de Argint – cu o suprafață de 2 de hectare, este situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Agapia, lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, pe terasa inferioară a pârâului Topolița, la o altitudine de 540 de metri. Rezervația reprezintă o zonă împădurită, având rol de protecție pentru specii arboricole de mesteacăn secular, dar și pentru arbori mai tineri de 20 până la 50 de ani, și face parte din Parcul Natural Vânători Neamț, fiind o rezervație de tip mixt, forestieră și peisagistică.
     
    La începutul verii, în ziua de 15 iunie are loc Serbarea Câmpenească “Pădurea de Argint”, serbare populară cu caracter folcloric, prima edițe având loc în 1977. De asemenea fotografii unice pot fi realizate toamna și iarna când mestecenii pădurii îmbracă haina pe care Mihai Eminescu a descris-o cu atâta măiestrie în „Călin – file de poveste” sau „Memento mori”.
     
    Lângă râuri argintoase, care mișcă-n mii de valuri/ A lor glasuri înmiite, printre codri, printre dealuri,/ Printre bolți săpate-n munte, lunecând întunecos,/ Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate,/ Codrii de argint ce mișcă a lor ramuri luminate/ Și păduri de-aramă roșă răsunând armonios.
     
    Mihai Eminescu – „Memento mori” (Panorama deșertăciunilor)