Mănăstirea Arnota
Mănăstirea Arnota
Arnota Monastery

Urmărit de turci, Matei Basarab se ascunde pe un munte în stufărișul unui lac, lângă ruinele unei biserici, jurând că dacă va scăpa cu viață, va construi aici o mănăstire, unde dorit să fie înmormântat la sfârșitul vieții. […..] / Chased by turks, Matei Basarab is hiding on a mountain inside the reed of a lake near the ruins of a church, swearing that if he will escape alive he will built a monastery here, where he wanted to be burried at the end of his life. […..]

Mănăstirea Bistrița (Vâlcea)
Mănăstirea Bistrița - Vâlcea
Bistrița (Vâlcea) Monastery

Construită de boierii Craiovești între anii 1492 – 1494 pe valea râului Bistrița, aici se află moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, care vindecă bolile trupești și sufletești și aduc ploaia pe timp de secetă. […..] / Built between 1492 – 1494 on the valley of Bistrița river, here are the relics of Saint Grigorie Decapolitul, that are healing the body and soul diseases and are bringing the rain during dry periods. […..]

Mănăstirea Cozia
Mănăstirea Cozia
Cozia Monastery

Construită pe malul Oltului între 1387 – 1388, ctitoria lui Mircea cel Bătrân îngropat aici, ca și maica Teofana, mama lui Mihai Viteazul, are picturi murale din 1391 și un muzeu cu o valoroasă colecție de icoane. […..] / Built on the shore of river Olt between 1387 – 1388, the monastery of Mircea cel Bătrân, burried here like Teofana, mother of Michael the Brave, has wall paintings from 1391 and a museum with valuable icon collection. […..]

Mănăstirea Govora
Mănăstirea Govora
Govora Monastery

Muzeul mănăstirii amplasată la 6 km de Băile Govora are un clopot turnat în timpul lui Vlad Țepeș, prima atestare documentară este din 27 septembrie 1485, dar pomelnicul mănăstirii începe cu Mircea cel Bătrân. […..] / The museum of the monastery located 6 km away of Govora Baths has a bell made during Vlad the Impaler time, the first documentary attestation is from September 27, 1485, but the diptych of the monastery starts with Mircea the Old. […..]

Mănăstirea Hurezi (UNESCO)
Mănăstirea Hurezi (UNESCO)
Hurezi Monastery (UNESCO)

Cea mai mare mănăstire din România, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), a fost construită între 1690 – 1693 de teama turcilor mai mult noaptea, când se auzeau doar huhurezii (păsări de noapte). […..] / The biggest monastery in România, founded by Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), was built between 1690 – 1693, because of Turks especially in the night time, when could be heard only the “huhurezi” (night birds). […..]

Mănăstirea Mraconia
Mănăstirea Mraconia
Mraconia Monastery

Este amplasată pe malul stâng al Dunării, la vărsarea râului Mraconia (“loc ascuns” sau “apă întunecată”) în Dunăre, la 15 km vest față de orașul Orșova, unde se formează cel mai frumos defileu de pe tot parcursul fluviului. […..] / Is located on the left side of Danube, where river Mraconia (“hidden place” or “dark water”) flows into Danube, 15 km west from Orșova, where is the most beautiful defile of Danube river. […..]

Mănăstirea Polovragi
Mănăstirea Polovragi
Mănăstirea Polovragi / Polovragi Monastery
(OLTENIA: Polovragi – Gorj)
 

Mănăstire de maici cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, primii ctitori fiind Radu si Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menționați intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477 – 1481). […..] / Nun convent dedicated to the “Dormition of the Virgin Mary”, the first founders being Radu and Pătru, sons of Danciul Zamona, mentioned in a document issued on January 18, 1480 by voivode Basarab the Young (1477 – 1481). […..]

Mănăstirea Tismana
Mănăstirea Tismana
Mănăstirea Tismana / Tismana Monastery
(OLTENIA: Tismana – Gorj)
 

Cea mai veche mănăstire încă în funcțiune din Valahia, a fost construită de Cuviosul Nicodim (1310 – 1406), cu sprijinul domnitorului Radu I (1377 – 1383) și fiii acestuia Dan I (1383 – 1386) și Mircea cel Bătrân (1386 – 1418). […..] / The oldest monastery still functional from Wallachia, was built by Pious Nicodim (1310 – 1406), with the help of king Radu I (1377 – 1383) and of his sons Dan I (1383 – 1386) and Mircea the Old (1386 – 1418). […..]

 

Alte Mănăstiri (Other Monasteries)


 

  • Biserica Bolniță – municipiul Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea

  • Biserica Sfinții Voievozi – comuna Prundeni, județul Vâlcea – a fost construită în anul 1815 în formă de navă, cu două turle iar pictura din interior este în stil bizantin.

  • Mănăstirea Cornetu – satul Călinești, oraș Brezoi, județul Vâlcea, este amplasată la poalele muntelui Cornetu pe Valea Oltului, pe malul drept, pe șoseaua Râmnicu Vâlcea – Sibiu la aproximativ 50 de km de Râmnicu Vâlcea. A fost construită în anul 1666 de vornicul Mareș Bejescu, apropiat al Cantacuzinilor. Amplasamentul a fost ales cu grijă, aproape de pământurile vornicului, fiind la acea vreme, ferit de ochii privitorilor, dar aproape de granița cu Transilvania, oferind un refugiu ideal pentru vornic și familia lui în vremurile grele.

  • Mănăstirea Frăsinei – comuna Muereasca, județul Vâlcea, și cunoscută ca “Athos-ul României”, este singura mănăstire ortodoxă din România unde femeile nu au voie să intre și unde nu se consumă carne, conform regulamentului stabilit de Sfântul Calinic. Mănăstirea a fost construită în anul 1710 de doi monahi, Ilarion și Ștefan, care s-au retras aici, și au locuit la început într-o colibă de lemn, cu un paraclis, unde se rugau. Denumirea mănăstirii se datorează pădurilor de frasini din zonă. Între anii anii 1859 – 1864 Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, a construit din banii săi o biserică nouă la schitul Frăsinei, singura mănăstire din țară care nu a fost secularizată și a păstrat tot terenul agricol până în zilele noastre.

  • Mănăstirea Sărăcinești – situată în satul Valea Cheii, comuna Păușești – Măglași, județul Vâlcea, a fost atestată documentar pentru prima oară în anul 1437, construcția lui fiind începută de Atanasie Sărăcinescu cu familia sa, în stil bizantin, finalizată de comisul Tănasie Păușescu și mama sa, monahia Marta, și episcopul Ștefan în anul 1688 și pictată în anul 1718 de Teodosie, Gheorghe și Preda, aceiași care au pictat paraclisul de la Hurezi și alte așezăminte brâncovenești.

  • Mănăstirea Stânișoara – orașul Călimănești, județul Vâlcea

  • Mănăstirea Surpatele – satul Surpatele, comuna Frâncești, județul Vâlcea, cu hramul “Sfânta Treime”, se află pe Valea Otăsăului, la 3 km distanță de Mănăstirea dintr-un Lemn. Mănăstirea a fost construită la începutul sec. 16, de către logofătul Tudor Drăgoescu, fratele său Stanciu și preotul Dumitru Bălașa, fiind inițial o construcție de lemn atestată documentar în anul 1512. Între anii 1703 – 1706, doamna Marica Brâncoveanu, reface din temelii vechea biserică de lemn construind actuala biserică de zid și își petrece aici lunile de vară în timpul văduviei. În anul 1821 Tudor Vladimirescu și oastea sa au jurat aici pe Drapel, Evanghelie și Cruce să ducă până la capăt lupta pentru eliberarea poporului român de fanarioți. În cimitirul de la mănăstirea Surpatele a fost înmormântată Florica, sora haiducului Iancu Jianu, logodnica lui Tudor Vladimirescu. Ea și-a pus capăt zilelor după ce, în chiar noaptea nunții a fost răpită și batjocorită de carserdarul Stoica, guvernatorul Olteniei, care a fost prins ulterior de Iancu Jianu și judecat și omorât chiar pe mormântul surorii sale.

  • Mănăstirea Turnu – orașul Călimănești, județul Vâlcea

  • Mănăstirea Vodița – situată pe valea râului Vodița la circa 15 km vest de Drobeta – Turnu Severin, județul Mehedinți, a fost construită pe cheltuiala voievodului Vladislav I (Vlaicu Vodă), la sugestia și prin efortul călugărului Nicodim, între anii 1369 (când Nicodim a ajuns în Țara Românească) și 1374, fiind cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar din țara noastră și primul așezământ monahal administrat autonom.

  • Schitul Ostrov – orașul Călimănești, județul Vâlcea. Telefon: 0250 750 244, 0744 219 010.

  • Schitul Pahomie – orașul Băile Olănești, județul Vâlcea

  • Schitul Pătrunsa – comuna Bărbătești, județul Vâlcea, Parcul Național Buila – Vânturarița. Telefon: 0723 572 894. Construit în anul 1740, de către Episcopul Clement al Râmnicului, în amintirea faptului că aici a fost născut de mama lui, Paraschiva Modoran, din localitatea Pietrarii de Jos, care a trecut muntele, de frica otomanilor, și a ajuns la poalele Muntelui Buila, în locul numit „Pătrunsa”. Fiind amplasat în interiorul parcului național într-un loc de o rară frumusețe, deoarece aici nu se poate ajunge cu mașina, schitul oferă o liniște benefică dezvoltării unei vieți lăuntrice deosebite.