Stațiunea balneo – climaterică permanentă Ocna Sibiului (județul Sibiu)
 

Staţiunea Ocna Sibiului, denumită și “litoralul Ardealului”, este situată la o altitudine medie de 408 metri, pe valea pârâului Vișa, într-o zonă depresionară înconjurată de dealuri împădurite, în nordul Depresiunii Sibiului, la nord-vest de municipiul Sibiu la o distanță de 17 km. Ocna Sibiului este atestată documentar din anul 1263, pentru exploatările de sare de aici, dar sarea era exploatată sistematic încă de pe vremea dacilor, iar unelte din epoca bronzului (1900-800 î.Ch.), expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu, au fost descoperite în urma cercetărilor arheologice. Climatul temperat, aerul bogat în aerosoli, temperatura anuală mult peste media din această parte a țării și recentele renovări ale ștrandului, au adus din nou stațiunea la faima din trecut.
 
Zăcămintele de sare exploatate la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid, s-au format cu milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și climat tropical. Stratul de sare cu o grosime medie de 400 m, se întinde în tot subsolul Transilvaniei. Straturile groase de sedimente depuse ulterior au apăsat cu o greutate foarte mare stratul de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând chiar la suprafața pământului. Cupola masivului de sare de la Ocna Sibiului are forma unei elipse cu axa mare de 1,3 km și axa mică de 0,6 km. Deși sarea de la Ocna Sibiului a fost exploatată din perioada romană, până în anul 1932, adâncimea stratului nu se cunoaște încă, fiind apreciată la cca 1,0 – 1,2 km. Exploatarea continuă a zăcământului de sare timp de mii de ani a dus la formarea unor mari caverne subterane, care, prin prăbușirea lor, au format următoarele lacuri: Horea, Cloșca, Crișan, Pânzelor-Inului (Ocna Iosif), Lacul fără fund (Ocna Francisc), Avram Iancu (Grosse Grube = Ocna Mare), Ocnița (Kleine Grube = Ocna Mică), Sf. Ion (Ocna Sf. Ion = Ocna Ioan Nepomuk), Poporului, Dulce, Brâncoveanu, Mâțelor, Vrăjitoarelor, Sf. Ignat, Trestiilor, Austel. Zece lacuri conțin apă sărată, patru lacuri apă dulce, iar două lacuri au dispărut în ultimele decenii, prin colmatare (Lacul Trestiilor și Lacul Austel).
 
La romani exploatarea sării avea un caracter sezonier (de primăvara până toamna), Dacia fiind la fel de importantă atât pentru sarea cât pentru resursele de aur. Romanii lucrau doar la suprafață, în gropi patrulatere, până la 12-15 m adâncime, de unde sarea se scotea ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat. Excavațiile părăsite au devenit ulterior lacuri. În perioada medievală înaintea deschiderii unei noi ocne de sare, se făceau foraje de explorare, și dacă până la 36 m adâncime nu se găsea sare, se renunța deschiderea minei. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m, și dacă primul foraj avea un rezultat pozitiv, se realiza al doilea, la distanță de 6 m de primul, pentru a se stabili exact grosimea stratului acoperitor deasupra celui de al doilea foraj care se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m diferență de nivel față de primul. Un foraj (puț) era destinat pentru intrarea și ieșirea minerilor din ocne cu ajutorul unor frânghii de cânepă, iar celălalt pentru extragerea sării. Puțurile se săpau cu profil pătratic cu latura de maxim 3 m până la o adâncime de 4 m sub contactul steril-sare, după care se lărgea pe următorii 4 m, cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), apoi cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m, astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul apei cu pereții de sare, iar apa care picura în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți 8 m cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina era gata pentru exploatare după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată oficial în funcțiune, primind un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau la peste 5.000 guldeni de argint.
 

Johann Fichtel, 1780 – Secțiune salină din Transilvania

 

În 1767 mineralogul iezuit Joanne Fridvaldszky a descris vechea ocnă Francisc abandonată în anul 1755, devenită „Lacul fără fund” după prăbușirea tavanului în 1775. Lacul are o suprafață de 0,2 ha, o adâncime de 34,5 m, un diametru de 50 m, o formă ovală și a fost declarat rezervație naturală. În 1780 la Ocna Sibiului existau după Johann Fichtel următoarele ocne ogivale de sare:
 
– “Die grosse Grube” (“Ocna Mare”): 124 m adâncime, 200 m perimetru bazal.
– “Die kleine Grube” (“Ocna Mică”): 110 m adâncime, 169 m perimetru bazal.
– “St. Nepomuceni” (“Ocna Sf. Nepomuk”): 34 m adâncime, 36 m perimetru bazal.
– “St. Josephi” (“Ocna Sf. Iosif”): abia începută.
 
Ultima mină de sare de la Ocna Sibiului, ocna Sf. Ignat, a fost închisă în anul 1931. Prima stațiune balneară a fost înființată aici în 1845 și, de atunci, Ocna Sibiului și-a atras renumele datorită lacurilor sărate heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate. Multe dintre lacuri au o concentrație de sare de 260 g/l, iar lacul Avram Iancu (fosta mină “Grosse Grube”, “Ocna Mare”), cu o adâncime de 132,5 m, este considerat cel mai adânc lac antropogen din țară.
 
Factori naturali terapeutici:
 

  • Ape minerale clorurosodice în lacurile Horea, Cloșca, Crișan, și Ocnița, cu o mineralizare mare de 230 g/l

  • Apa minerală a izvorului Horea
  • Nămol sapropelic fosil extras din lacuri
  • Bioclimat sedativ
     
    Indicatii terapeutice:
     

  • Afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală si lombară, artroză, poliartroză)

  • Afecțiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrite scapulohumerale)
  • Afecțiuni post-traumatice
  • Afecțiuni neurologice periferice
  • Afecțiuni cronice ginecologice, sterilitate
  • Afecțiuni otorinolaringologice
  • Afecțiuni ale aparatului locomotor
     
    Dotări:
     

  • Instalaţii pentru băi calde sărate concentrate, la piscine si la căzi
  • Instalaţii pentru împachetări calde cu nămol
  • Instalatii pentru aerosoli si inhalatii
  • Instalatii complexe pentru electroterapie, kinetoterapie, aerohelioterapie si hidroterapie
  • Amenajări pentru îmbăieri în lacurile sărate concentrate
     
    Ocna Sibiului: Atracții Turistice (Tourist Attractions)

     

  • Lacul Brancoveanu, Lacul Roșu și Lacul Negru – cele mai sărate din Europa
  • Lacul Avram Iancu – cel mai adanc lac sărat de ocnă din Romania -130 m
  • Lacul făra Fund – declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie
  • Biserica Reformată – Calvină (1240) – bazilică romanică cu 3 nave, cor pătrat supraînălțat de un turn masiv, absidă semicirculară și fresce din sec. 13. Nava centrală este acoperită cu bolți gotice pe nervuri în rețea (sec. 16). Biserica are picturi murale în stilul Renașterii, executate de Vincentius Cibiniensis (1522), un turn cu ceas, care funcționează din 1787, și este înconjurată de ziduri de apărare

  • Biserica “Brâncoveanu de Sus” – inițial ctitorie a lui Mihai Viteazul (1600), de tip dreptunghiular și absidă retrasă față de pereții naosului, cu decorații pe fațade specific muntenești. Constantin Brâncoveanu o reface in 1701, arhitectura monumentului fiind o mărturie a relațiilor artistice dintre Țara Românească și Transilvania. Edificiul a suferit o supra înălțare în sec. 19, fațadele prezintă arcade oarbe geminate, un brâu puternic, iar sub fosta cornișă o friză de ocnițe pătrate. Picturile murale sunt din 1723, iar în tabloul votiv apare Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu

  • Biserica romano – catolică Sf. Ioan Nepomuk – monument istoric din prima jumătate a sec. 18
     
    22 unități de cazare Ocna Sibiului (22 Ocna Sibiului accommodation units):
     
    Cabană / Chalet:
     

  • Costea – 2*, str. Minei, nr. 6, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0740 941 028. Facilități: 12 camere (29 locuri).

  • Welti – 2*, str. Băilor, nr. 6, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0766 311 930.
     
    Hostel:
     

  • Perla – 2*, str. Băilor, nr. 19 A, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 215 629, 0746 018 386, email: cezarsilviu@yahoo.com.
     
    Hotel:
     

  • Helios – 4*, str. Băilor, nr. 22 – 24, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 577 348. Facilități: 52 camere (104 locuri).

  • Salinas – 3*, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Facilități: 23 camere (46 locuri).
     
    Motel:
     

  • Cryss – 3*, str. Salinelor, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0740 850 813. Facilități: 22 camere (44 locuri).
     
    Pensiune / Pension:
     

  • Casa Ciortea – 2*, str. Mihai Eminescu, nr. 6, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0748 122 126, email: vali_doc@yahoo.com. Facilități: 5 camere (13 locuri).

  • Casa Fekete – 2*, str. Avram Iancu, nr. 6, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 541 574.

  • Casa Iulia – 3*, str. Minei, nr. 7, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0788 787 379, 0740 664 072, email: razvan_rau19@yahoo.com. Facilități: 16 camere (32 locuri) cu baie proprie, living, restaurant, cramă cu 70 de locuri, sală de mese, bar, sală de conferințe, terasă, grădină, foișor, saună, jacuzzi, teren de sport, loc de joacă pentru copii, închiriere ATV, transfer aeroport / gară.

  • Casa Moraru – 3*, str. Băilor, nr. 14, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 541 812, 0740 915 219. Facilități: 4 camere (10 locuri).

  • Casa Timaru – str. Băilor, nr. 18, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0374 064 997, 0745 772 858. Facilități: amplasată lângă lacurile sărate din Complexul Balnear, pensiunea dispune de 6 camere (12 locuri), living, bucătărie complet utilată, sală de mese, terasă, grădină, foișor, sunt acceptate animale de companie.

  • Casa Verman – 3*, str. Băilor, nr. 22, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 541 219, 0756 151 569, 0756 151 570, email: casaverman@yahoo.com. Facilități: 9 camere (18 locuri) cu baie proprie, restaurant cu 60 de locuri, loc de joacă pentru copii.

  • Casa Vulkan – 3*, str. Băilor, nr. 33 A, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0740 280 299, email: adriana_vulkan@yahoo.com. Facilități: 6 camere (10 locuri).

  • Indus – 4*, str. Mihai Eminescu, nr. 2, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 541 056. Facilități: 9 camere (19 locuri).

  • Litean – 3*, str. Băilor, nr. 21, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 541 172, 0742 988 157, 0747 074 387. Facilități: 4 camere (8 locuri), bucătărie complet utilată, terasă, grădină, foișor.

  • MAQ Lacul Verde 1 și 2 – 3*, str. Minei, nr. 13 – 14, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 541 143, 0766 488 004, email: cazare@laculverde.ro. Facilități: 13 camere (31 locuri).

  • Mary – Luisa – 3*, str. Băilor, nr. 16, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0742 992 056, email: ocna_sibiu@yahoo.com. Facilități: 9 camere (27 locuri) cu baie proprie și balcon, living, bucătărie complet utilată, sală de mese, bar, grădină, piscină, saună, camping.

  • Mămăruța – 3*, str. Minei, nr. 8, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0758 884 295, 0745 258 891, email: contact@pensiuneamamaruta.ro. Facilități: 16 camere (36 locuri) cu baie proprie și balcon, living, sală de conferințe, terasă, grădină, foișor, piscină, loc de joacă pentru copii, sunt acceptate animale de companie, închiriere ATV. Impresii

  • Negrone – 2*, str. Mihai Eminescu, nr. 4, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 541 056, 0740 963 731. Facilități: 4 camere (8 locuri).
     
    Villa:
     

  • Ocnița – 2*, str. Minei, nr. 4, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0749 060 641.

  • Salina Romană – 3*, str. Minei, nr. 12, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0752 309 456, email: ibunea11@gmail.com.

  • Salzburg – 4*, str. Minei, nr. 1, Ocna Sibiului, județul Sibiu. Telefon: 0269 541 284, 0740 627 250, email: adrianbercea@vilasalzburg.ro. Facilități: Amplasată lângă lacurile sărate din Complexul Balnear, vila dispune de 8 camere (16 locuri) cu baie proprie și balcon, living, restaurant, bar, sală de mese, sală de conferințe, terasă, grădină, foișor, loc de joacă pentru copii, închiriere ATV.