 |
Transfăgărășan sau DN7C lung de 151 km, începe la Bascov lângă Pitești, iar pe 91 km construiți între 1970 – 1974, de la barajul Vidraru la Cârțișoara unde se termină, traversează Munții Făgăraș, la 2042 m pe lângă Lacul Bâlea. […..] / Transfăgărășan or DN7C, 151 km long, start at Bascov near Pitești, and on 91 km built between 1970 – 1974, from Vidraru Dam to Cârțișoara where is the end, is crossing Făgăraș Mountains, at 2042 m near Bâlea Lake. […..] |
Cu o suprafața totală de peste 2.400 km², Munții Făgăraș sunt delimitați la vest de Valea Oltului, la est de râurile Bârsa Groșetului și Dâmbovița, la nord de Depresiunea Făgărașului (Țara Oltului) iar la sud de depresiunile Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. Văile montane sudice aflate între muchiile lungi care se desprind spre sud din creasta principală a Făgărașului, au lungimi de peste 40 de kilometri până la primele așezări omenești făcând din această zonă neatinsă de om, fără localități, numită de turiștii străini și “Alaska românească”, un teren excelent pentru turismul de aventură, excursiile cu cortul sau turele de iarnă pe schiuri. Aici poate fi întâlnită toată fauna și flora specifică ariei temperate. Clima este aspră, cu caracteristici subpolare, temperatura scăzând cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge – 2 grade Celsius, iar temperatura variază între -38 și +20 grade Celsius. Zilele când deasupra Munților Făgăraș cerul este complet senin sunt foarte puține, masivul formându-și și nori proprii. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă circulația pe Transfăgărășan.
Cabane:
|
|
|
Lacuri:
|
|
|
Pârtii de schi:
Căldarea Superioară a Podragului – considerată cea mai buna zonă pentru schiat – se poate coborâ de la Cabana Podragu (2136 metri) până la Cabana Turnuri (750 metri), dar ieșirea la creasta principală este periculoasă și se recomandă cunoașterea regiunii și evitarea avalanșelor
Curmătura Colților – la Cabana Urlea (1533 metri), se schiază în Curmătura Colților, iar în zona mai înaltă se recomandă Șleaul Mușuleții, la o oră și jumătate de cabană
Valea Sâmbetei – la 1401 – 1700 metri, în amonte de cabană, se poate schia pe firul văii sau pe versantul Muchiei Sâmbetei, iar primăvara se poate schia în Căldările Sâmbetei, dacă zăpada este stabilă, dar iarna sunt avalanșe
Valea Bâlei – cu telecabina și cabana din căldarea Bâlei (2027 metri) – se schiază pe pârtia de sub Șaua Caprei și sub Curmătura Bâlei, schiorii avansați coboarând pe Valea Bâlei, dar de la cascadă în jos este periculos și datorită materialului de excavație de pe Transfăgărășan
Valea Doamnei – de la Cabana Bâlea Lac în vatra Doamnei se ajunge urcând în Curmătura Bâlei, iar de aici se coboară pe Valea Doamnei
Zona Cabanei Negoiu (1545 metri) – pârtii de schi în căldările apropiate Șerbota și Porumbăcelul, dar iarna este pericol de avalanșe
Zona Cabanei Bărcaciu (1550 metri) – pârtie de schi în apropiere, iar primăvara se schiază în Căldarea Porumbăcelului
Zona Cabanei Suru (1450 metri) – se schiază pe Culmea Moașei dar și în Căldarea Găvanului, unde avalanșele au avut urmări grave
Zona Cabanei Capra (1500 metri) – pârtii de schi pe Valea Fundul Caprei și pe versantul vestic al Culmii Mușețeica – Râiosu, dar iarna – pericol de avalanșe în partea superioară a Văii Fundul Caprei.
Refugii:
|
|
|
Rezervații:
Golul alpin și lacul Bâlea – cu o suprafață de 120,45 ha, este mărginită la sud de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m), Capra (2.450 m) și Paltinu Mare (2.480 m), la vest de Muchia Buteanu, iar la est de Muchia Bâlea, în circul glaciar Bâlea fiind inclus lacul Bâlea, cel mai mare lac glaciar din Munții Făgăraș.
Rezervația Arpășel – cu o suprafață de 736 ha, se află pe versantul nordic al Munților Făgăraș și cuprinde etajul alpin, subalpin și montan superior, de la 2.500 m la 1.000 m altitudine.
Calcarele de la Turnu Roșu – Aflată lângă localitatea Turnu Roșu, cuprinde o fâșie de calcare cu depozite bogate în fosile suprapuse pe șisturi cristaline.
Vârfuri:
Munții Făgăraș au 107 vârfuri cu înălțimi de peste 2.000 de metri, separate între ele prin șei adânci, unele coborând până sub 2000 m altitudine, dintre care 40 de vârfuri au înălțimea mai mare de 2.400 de metri (menționate mai jos) și 8 vârfuri au peste 2.500 de metri.
|
|
|