Orașul Covasna (județul Covasna, Transilvania) este format din:

 
– Chiuruș
– Covasna (reședința) – atestat documentar în anul 1548
 

Centrul de Informare Turistică Covasna – str. Unirii, nr. 2. Telefon: 0267 340 344, email: tourinfocovasna@yahoo.com.
 

Staţiunea balneo-climaterică permanentă Covasna

 

Stațiunea Covasna, situată la o altitudine medie de 550 – 600 m la 60 km NV de Brașov, la poalele versantului vestic al Munților Vrancei, în partea sudică a depresiunii Târgu Secuiesc, este cea mai renumită stațiune balneo – climaterică din România pentru tratarea afecțiunilor cardio-vasculare. În “stațiunea celor 1000 de izvoare de sănătate” cum mai este denumită Covasna, funcționează un spital de profil cardiologic (Spitalul de Recuperare a Bolilor Cardiovasculare Covasna) amplasat într-o pădure de pini, cu baze de tratament de profil moderne. Numele de Covasna provine de la cuvântul slav „cvaz”, sau „acru-acrișor” (gustul apelor minerale de aici).
 
Covasna si împrejurimile orașului sunt locuite încă din neolitic. Descoperirile arheologice includ artefacte din neolitic și era bronzului, fragmente de ceramică și de arme (lănci), unelte, și un mormânt de înhumație. Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a orașului, se află ruinele unei mari fortificații dacice, cu ziduri din piatră dispuse în terase (sec. I î.Ch. – I d.Ch.). Lângă cetate, a fost descoperită o clădire mai mica din epoca romana, construita în sec. 2 d.Ch., de mare importanta deoarece arată limitele teritoriului ocupat de romani în Dacia. Tot la cetate au mai fost descoperite un inel de argint, un vârf de spadă medievală din sec. 12 și câteva monede din sec. 16.
 
Prima atestare documentară datează din anul 1548 cu numele Kowazna. În acea perioada se distingeau oamenii de vază (primores), călăreții (primipilii), dar și pedestrași (pedites), asa cum reiese din lustrele (listele militare) întocmite la diferite perioade. Sunt cunoscute mai multe asemenea liste din sec. 16-17, la fiecare putând fi observate aceleași tendințe: creșterea numărului nobililor, scăderea numărului oamenilor liberi, ajungerea celor liberi în rândul iobagilor. La porunca împărătesei Maria Tereza, în 1764 sunt înființate regimentele de grăniceri secui, fapt ce a dat naștere la evenimente de multe ori sângeroase. O situație aparte au avut-o românii din Covasna, care nu se puteau ocupa cu agricultura deoarece nu aveau pământ, principalele lor îndeletniciri fiind creșterea oilor, comerțul, țesutul și torsul. Postavurile și țesăturile lor erau de o calitate excepțională, ca și brânzeturile afumate și în burduf. De religie ortodoxă, printre români existau și greco-catolici si chiar si ortodocși de rit vechi (vechea lor biserică, construită în 1794, este considerată monument). În 1756, 1863, 1869, 1874 și 1887 au loc incendii puternice care devastează orașul. Vechea biserică reformată-calvină a fost construită între anii 1754 și 1764, dar cutremurul din 1802 a avut asemenea efect asupra ei, încât a trebuit să fie demolată. În 1840 Covasna primește dreptul de a organiza târguri.
 
La Covasna se întâlnesc izvoarele minerale cele mai renumite în Transilvania, cu o diversitate de mai mult de 1500 de elemente de compoziție. În 1773 apele minerale de la Covasna sunt analizate chimic iar într-un manual de geografie apărut la Viena în 1818, Covasna este deja menționată ca stațiune balneară. Exploatarea termală începe în anii 1880 când s-a deschis baia rece sau Balta Dracului, monument al naturii care este rezultat al unei erupții vulcanice. În 1882, apa minerală provenită de la izvorul Horgasz este medaliată la Trieste. În 1889 se înființează prima societate comercială de exploatare a băilor termale, iar apa minerală din satul Voinești (parte a orașului Covasna) este îmbuteliată începând cu anul 1891. În 1952 Covasna devine oraș iar odată cu reorganizarea administrativă a României din 1968 județul primește numele stațiunii Covasna.
 
Factori naturali terapeutici:
 

  • Ape minerale – carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, clorosodice, iodo – bromurate, arsenicale sau usor sulfuroase, calcice, hipotone și hipertone, cu o mineralizare totală de 3,2 – 22,5 g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate în acid carbonic de origine vulcanică – circa 2,5 g/l. Izvoarele de ape minerale au debite deosebit de ridicate (unele au un debit de peste 1000 de litri pe oră) si sunt răspândite în tot orașul (peste 1500 de izvoare) existând unele case particulare unde în fântâni este apă minerală

  • Mofete – emanații de gaze naturale, în principal bioxid de carbon, ușor radioactive, folosite în special la tratamentul bolilor cardiovasculare

  • Climat de cruțare – bogat în aeroioni negativi, existenți datorită pădurilor de brazi din împrejurimi
     
    Indicații terapeutice:
     

  • Afecțiuni cardiovasculare (infarct miocardic la minimum trei luni de la externarea din spital, arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arterială, valvulopatii, insuficientă mitrală si aortică, ulcer varicos, varice, sechele post-accidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor, arteriopatii periferice prin ateroscleroză)

  • Boli dermatologice (psoriazis, eczeme cronice, afecțiuni alergice cutanate)

  • Boli ale tubului digestiv și ale glandelor anexe (gastrite cronice hipo și hiperacide, boală ulceroasă, sechele după rezecții gastrice, ulcere recidivante ale bontului gastric, tulburări funcționale și afecțiuni inflamatorii cronice intestinale, enterite și enterocolite cronice, dispepsii gastrointestinale, sechele după hepatita epidemică, sechele postoperatorii ale căilor biliare, dischinezii ale căilor biliare, litiază biliară)

  • Boli endocrine (boala Basedow, hipertiroidism, insuficientă paratiroidiană, hipofuncțiile glandelor endocrine etc)

  • Boli ginecologice (metroanexite, sterilitate, amenoreea, hipomenoreea etc.)

  • Boli ale aparatului locomotor (afecțiuni articulare, poliartrită reumatică, artroză, discopatii lombare, spondilită)

  • Boli de nutriție

  • Afectiuni asociate procesului de îmbătrânire
  • Boli ale rinichilor și căilor urinare (glomerulonefrite cronice, pielonefrite cronice de origine infecțioasă, litiază renală (urică, fosfalică, oxalică), boli inflamatorii cronice ale căilor urinare)

  • Boli ale sistemului nervos (afectiuni ale sistemului nervos periferic (radiculita, poliradiculonevrite, sechele posttraumatice ale sistemului nervos periferic), sechele după accidente vasculare cerebrale, stări astenice sau reacții nevrotice

  • Boli profesionale (boli profesionale cronice prin agenți fizici – dermatoze profesionale, reacții alergice cutanate de diverse etiologii, afecțiuni cutanate profesionale prin agenți fizici)
     
    Dotări:
     

  • Instalații pentru băi calde cu ape carbogazoase
  • Instalații pentru mofete
  • Buvete pentru cură internă cu apă minerală
  • Împachetări cu parafină
  • Instalații pentru aerosoli și inhalații
  • Instalații complexe pentru electroterapie și hidro terapie
  • Săli de kinetoterapie și masaj medical
  • Spitalul de Recuperare a Bolilor Cardiovasculare, pentru recuperare cardio-vasculară
     
    Proceduri:
     

  • Băi cu ape minerale încălzite
  • Mofete
  • Aerosoli
  • Inhalații
  • Împachetări cu parafină
  • Electroterapie
  • Băi galvanice
  • Masaj, gimnastică medicală
     

    Atracții Turistice (Tourist Attractions)


     

  • Balta Dracului – simbol al orașului, Balta Dracului (denumire dată de localnici) este o erupție permanentă de dioxid de carbon care ține în mișcare un vârtej compus din noroi de culoare galbenă și ape freatice. respectiv minerale (oxizi de carbon și sulf) sau vulcan noroios, deschisă pentru public în 1881 și folosită inițial pentru tratament, orașul intrând astfel în rândul stațiunilor balneoclimaterice. Conform tradiției, în anii 1700 balta era mai la nord, dar în mod enigmatic s-a mutat spre centru, lăsând în vechiul său loc un “frate” mai mic, “Mica Baltă a Dracului”. Potrivit geologilor, Balta Dracului este o emanație de dioxid de carbon în care apa minerală izvorâtă din adâncuri și cea freatică sunt menținute de gaze în vârtej, colcăind. În sec. 19 s-au produs mai multe erupții: în 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind în 1837. În prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, fiind ca o fântână în clocot, ultima mare erupție având loc în 1984. A fost declarată monument al naturii.

  • Bazarul Balta Dracului – clădirea din centrul orașului reprezintă reproducerea clădirii vechi a băii de odinioară. Aici se pot cumpăra suveniruri, produse artizanale și mâncare tradițională.

  • Vila lui Ceaușescu – se află într-o zonă izolată, de o deosebită frumusețe a Văii Zânelor. Clădirea era destinată protocolului de stat, însă dictatorul a petrecut aici o singură noapte, în august 1986.

  • Cetatea Zânelor sau Cetatea Ilenei Cosânzeana – pe culmea înaltă a pădurii Mișca, la o altitudine de 960 de metri între Pârâul Cetății și Pârâul Mișca, și la 3 km de centrul orașului, se află cetatea lui Mișca (sau a Zânei Ileana Cosânzeana, cea mai frumoasă pământeancă), o veche cetate dacică ale cărei origini nu sunt atestate documentar. Legendele afirmă că în cetate a locuit Ileana Cosânzeana, a cărei avere imensă este ascunsă în beciurile clădirii, păzită de un cocos care în șapte ani adoarme o singură dată. Cu aceasta ocazie, porțile secrete se deschid, iar cel care ghicește momentul potrivit poate scoate la lumină întreaga comoară. Culmea înaltă pe care este amplasată cetatea este înconjurată de alte trei masive montane mult mai înalte. În prezent se pot vizita zidurile scoase la iveală de către arheologi prin săpăturile realizate. În urma cercetărilor realizate aici au fost descoperite numeroase fragmente de ceramică și monezi datând din perioada dacică și romană, dar cercetătorii cred că cetatea a fost locuită cu mult înainte de această perioadă. Drumul spre cetate durează aproximativ două ore pe un traseu marcat cu punct albastru. Peisajele întâlnite sunt mirifice, de pe Muntele Cetății fiind vizibilă întreaga depresiune a Târgului Secuiesc.

  • “Mocănita” – O atracție turistică importantă a orașului va fi trenul cu ecartament redus (“mocănita”), alături de trenul cu plan înclinat care leagă Covasna de comuna Comandău. Nefolosită în prezent, pentru repunerea în funcțiune a “mocăniței” este necesară repararea întregii linii, și clarificarea drepturilor de proprietate. Ultima cursă pe linia îngustă a avut loc în 1999, iar în 2002 a fost înființată o fundație pentru salvarea “mocăniței”.

  • Planul Înclinat sau Șiclăul – la jumătatea liniei ferate dintre Covasna și Comandău, în Valea Zânelor, poate fi văzut un monument unic al istoriei industriale: linia de cale ferată de plan înclinat cu ecartament îngust de 760 mm (monument tehnic unicat în Europa) ce face legătura între Comandău și Gara Covasna (Depozitul Central), proiectată și construită între anii 1889 – 1892 pe baza planurilor inginerului Emil Lux, pentru eficientizarea exploatării forestiere din Comandău (transportul cherestelei și aprovizionarea cu bușteni a fabricii de cherestea). Instalațiile au fost achiziționate din Danemarca, iar mecanismul a fost fabricat de “TH. OBACH Maschinenfabrik Wien”.
     
    Planul Înclinat a fost folosit mai mult de o sută de ani, între anii 1892 – 1995, zilnic transportându-se aproximativ 30 de vagonete, fiecare cu o capacitate de 10 metri cubi de material lemnos. Principiul de funcționare era simplu, având la bază gravitația. Vagoanele se aflau pe două platforme legate între ele printr-un cablu, cel încărcat, “de sus”, trăgându-l în coborâre pe cel gol, cel „de jos”. Viteza era reglată de saboți de lemn care acționau pe dispozitivul de rulare al cablului de tracțiune, iar poziția și viteza platformelor era evidențiată permanent și precis cu un dispozitiv cu indicator, gradații și un regulator centrifugal. Mecanicul planului înclinat putea controla în orice moment poziția și viteza de circulație a platformelor, și putea permite încrucișarea lor în stația de mijloc, transferul contragreutăților și trecerea în siguranță peste macaz. Unica sursă externă de energie folosită erau doi cai care manevrau vagoanele din stațiile situate la extremitățile Planului Înclinat, până pe liniile de unde erau preluate de locomotivele cu abur care le remorcau până în punctul de transbordare din stația Covasna, sau până în centrul forestier de la Comandău.
     
    Ulterior a fost construit și exploatat un sistem de căi ferate forestiere compus din nouă linii, cu un total 118,3 km., care legau toate exploatările forestiere din comunele din zonă. Astăzi mai sunt funcționali doar 18 km. Lungimea Planului Înclinat este de 1236 m, iar pe parcurs existau 3 stații: Șiclău Jos, Șiclău – Mijloc și Șiclău Sus. În toamna anului 1999 activitatea Planului Înclinat a fost oprită, fiind efectuate probabil ultimele operațiuni cu acest ansamblu tehnic neobișnuit.

  • Casa memorială Kőrösi Csoma Sándor – în satul Chiuruș, satul natal al lui Kőrösi Csoma Sándor, sat ce aparține de orașul Covasna, poate fi vizitată casa memorială a savantului explorator și filolog secui considerat părintele tibetologiei și autorul primului dicționar tibetan-englez. În curtea casei memoriale dar și în fața Casei de Cultură Orășenești din Covasna se află bustul savantului care a traversat pe jos două continente, în căutarea strămoșilor maghiarilor, contribuind semnificativ la cunoașterea civilizației orientale de către Europa sec. 18. A murit la poalele munților Himalaya și este înmormântat în orașul Darjeeling din India.

  • Casa memorială Iustinian Teculescu – se află în satul Voinești ce aparține de orașul Covasna, și prezintă câteva amintiri din viața marelui episcop. Născut aici, Iustinian Teculescu a fost un mare cleric ortodox român care a avut rangul de episcop al Armatei, cu sediul la Alba Iulia (1922 – 1924) și apoi pe cel de episcop al Cetății Albe și Ismailului (1924 – 1932).

  • Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae – este un monument religios construit între anii 1794 – 1800. Aspectul deosebit al construcției și vechimea sa fac din această biserică un monument istoric important și încurajează, în aceste vremuri care ne îndepărtează tot mai mult de spiritualitate. De asemenea arhitectura deosebită a bisericii atrage turiști pe aceste meleaguri în căutarea unor elemente de artă, istorie și arhitectură definitorii pentru această țară. Ceea ce înfrumusețează și mai mult acest lăcaș sunt picturile murale originale care acoperă atât zidurile interioare, cât și tavanul bisericii.

  • Turbăria Ruginosu – zonă naturală (mlaștini turboase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști și pășuni) situată pe teritoriul administrativ al comunei Zagon între stațiunea Covasna de satul Comandău, în bio regiunea alpină a Munților Brețcului.

  • Centrul Cultural Covasna – se află în centrul orașului pe malul pârâului Covasna în fostul cinematograf. Clădirea a fost renovată și dată în folosință în anul 2012. Este locul desfășurării spectacolelor de teatru și film. Evenimentele culturale sunt organizate săptămânal oferind experiențe culturale pentru fiecare.

  • Galeria de Artă – galeria de artă Covasna găzduiește expoziții de artă contemporană tematice, temporare. Sediul galeriei de artă a fost inițial casa părinților profesorului, geografului, cercetătorului de renume Kadar Laszlo, care a donat orașului această clădire. Galeria de artă poate fi vizitată de marți până sâmbătă între orele 11 – 16.

  • Galeria de Artă “Gazdane Olosz Ella” – Gazdane Olosz Ella, o artistă textilistă, a predat desenul, istoria artei și lucrul manual la liceul Kőrösi Csoma Sándor din Covasna. Galeria de artă a fost inaugurată în anul 2012 și prezintă câteva lucrări foarte importante ale artistei. Formele diversificate, culorile și stilul covoarelor, țesăturile create de artistă, sunt inspirate din Orient și sunt lucrate manual folosind o tehnică specială învățată în călătoriile sale pe continentul asiatic.
     
    Evenimente:
     

  • “Zilele Kőrösi Csoma Sándor” – în fiecare an în luna aprilie, asociația “Kőrösi Csoma Sándor” din Covasna organizează “Zilele Kőrösi Csoma Sándor”, un eveniment cultural important al orașului care cuprinde diverse spectacole, expoziții, respectiv o conferință internațională anuală cu participanți importanți. Materialul conferinței se editează ulterior într-un volum. În timpul anului asociația organizează săptămânal prelegeri care se constituie într-o academie populară respectiv susține funcționarea unui club literar cu aceeași periodicitate.

  • “Izvoarele Covăsnene” – Concurs Național de Folclor – în fiecare an în luna mai se organizează Festivalul Național de Folclor, tradiții și obiceiuri “Izvoarele Covăsnene”. Cu acest prilej sute de copii vin la Covasna să cânte și să danseze prezentând tradițiile în fața unui juriu. Festivalul este renumit în toată țara și este un eveniment îndrăgit de turiști dar și de localnici.

  • “Nedeia Mocănească” – cea mai cunoscută manifestare tradițională din orașul Covasna este Sântilia – Nedeia Mocănească – sărbătoare care se desfășoară în minunata Vale a Zânelor, având loc în duminica cea mai apropiată de sărbătoarea Sfântului Ilie, sărbătoare legată de viața păstorilor români de aici, în timpul Nedeii ciobanii coborând în sat pentru a-și alege mireasa. Nedeia Mocănească oferă spectacolul păstrării în timp a tradițiilor și obiceiurilor ciobanilor din aceste locuri, o trecere în revistă a frumuseții portului, dansului și cântecului popular. La manifestare se poate vedea reconstituită o nuntă ca la străbuni, într-o atmosferă legendară specifică baladei Miorița. Această sărbătoare este un bun prilej pentru turiști de a ieși în mijlocul naturii și de a sărbători împreună cu localnicii.

  • Zilele Orașului Covasna – este sărbătoarea orașului și a împrejurimilor, care are loc de regulă în primul sfârșit de săptămână al lunii septembrie. Pe parcursul festivalului de trei zile se desfășoară diferite simpozioane, expoziții de arte plastice și vânătorești, precum și concerte în aer liber. Concursul tradițional de preparat tocănița la ceaun este considerat unul dintre cele mai interesante programe ale zilelor orașului Covasna.
     
    Poteci turistice marcate:
     
    – Centru – Muntele Pleșuv – Pusta lui Kokorja și Garadics, punct roșu (timp de mers: 2 ore)
    – Hotel-centrul de tratamente Montana – Dâmbul cu Mesteceni – pusta lui Kokorja, triunghi galben (timp de mers: 1,5 ore).
    – Valea Zânelor – Cetatea Zânelor – Pusta lui Garadics și Szemerke – Ocol – Calea ferată pe plan înclinat – Valea Zânelor, triunghi rosu, drum în circuit (durată de mers: o jumătate de zi). De la pusta lui Szemerke pornește o potecă marcată cu punct rosu către creștetul Korosi-koz, aici fiind cumpăna principală a apelor din Carpații Orientali, și poteca de-a lungul acesteia este marcată cu bandă roșie (timp de mers: 1 ora).
    – Valea Pescarilor – Stejar Curat, cruce albastră (timp de mers: 2,5 ore), de aici pe poteca marcată cu punct albastru spre locul numit Koro-berc, aflat pe creasta principală a muntelui (timp de mers: 6 ore).
    – Valea Zânelor – Pilis – Covasna – Basca Mare – Vârful Lăcăuți (1777 m.), punct albastru (timpul de mers: 1 zi).
     

    Cazare (Accommodation) – 32:

     
    Hotel:
     

  • Bradul – 2*, str. Aleea Zânelor, nr. 10. Telefon: 0267 340 081. Facilități: 93 camere (180 locuri).

  • C.A.R.P. – 2*, str. 1 Decembrie 1918, nr. 20. Telefon: 0267 340 658.

  • Căprioara – 3*, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1 – 2. Telefon: 0267 342 184, email: marketing@turismcovasna.ro. Facilități: 72 camere (127 locuri), 3 restaurante cu bucătărie românească și internațională, bar de zi, sală polivalentă de conferințe, terasă, piscină acoperită, saună, jacuzzi.

  • Cerbul – 3*, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1 – 2. Telefon: 0267 340 401, email: marketing@turismcovasna.ro. Facilități: 129 camere (258 locuri), bar de zi.

  • Clermont – 4*, str. Mihai Eminescu, nr. 225 A. Telefon: 0267 342 123, 0267 342 126, email: reservations@clermonthotel.ro. Facilități: 75 camere (156 locuri).

  • Covasna – 3*, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1 – 2. Telefon: 0267 340 401, email: marketing@turismcovasna.ro. Facilități: 128 camere (256 locuri), restaurant cu 320 de locuri în 2 saloane.

  • Dacia – 2*, str. Unirii, nr. 10. Telefon: 0267 340 407, 0267 341 915. Facilități: 151 camere (302 locuri).

  • Hefaistos – 2*, str. Unirii, nr. 6. Telefon: 0267 340 329, 0267 340 213, email: covasna@hotel-hefaistos.ro. Facilități: 130 camere (288 locuri).

  • Montana – 2* / 3*, str. Toth, nr. 23. Telefon: 0267 340 290. Facilități: Amplasat la marginea pădurii, având o priveliște deosebită asupra stațiunii, hotelul dispune de 248 camere (496 locuri), restaurant cu 290 de locuri, bar, sală de conferințe, bază de tratament cu rezultate excepționale în tratarea afecțiunilor pe cale naturală, tratamente complexe pentru afecțiuni cardio vasculare, afecțiuni ale tubului digestiv, afecțiuni hepato – biliare, afecțiuni asociate, grădină de vară, teren multi funcțional pentru sport, tenis de masă, închiriere biciclete, saună, jacuzzi, excursii în împrejurimi.

  • Monte Cervo – 4*, str. Zânelor. Telefon: 0744 571 161, email: contact@montecervo.ro. Facilități: 26 camere (52 locuri) cu baie proprie, centru SPA, piscină, organizare excursii.

  • TTS Spa & Wellness – 4*, str. Mihai Eminescu, nr. 225 B. Telefon: 0367 800 594, 0367 800 595, email: receptie@hotelttscovasna.ro. Facilități: 58 camere (116 locuri) cu baie proprie, restaurant, sală de conferințe, centru SPA, saună, salină, piscină.

  • Turist – 3*, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1 – 3. Telefon: 0267 340 573, email: office@hotel-turist-covasna.ro. Facilități: 20 camere (42 locuri).
     
    Pensiune / Pension:
     

  • Apolka – 3*, str. Butykák, nr. 1. Telefon: 0751 237 476, 0751 237 477, email: ejakabos@clicknet.ro. Facilități: 5 camere (10 locuri) cu baie proprie, living, bucătărie complet utilată, sală de mese, terasă, foișor, plimbări cu sania sau căruța trasă de cai.

  • Biborka – str. Ștefan cel Mare, nr. 59. Telefon: 0722 647 747.

  • Botimi – 3*, str. Gabor Aron, nr. 2. Telefon: 0766 417 175, email: botimi72@yahoo.com. Facilități: 9 camere (19 locuri).

  • Casa Adriana – str. Brazilor. Telefon: 0737 383 908.

  • Casa Cecilia – 2*, str. Bercsenyi, nr. 4. Telefon: 0267 341 201, 0722 203 975, 0744 707 060, email: casacecilia4@gmail.com. Facilități: 4 camere (8 locuri).

  • Casa Dancs – 2*, str. Elisabeta, nr. 23. Telefon: 0722 742 712, email: dancs_at@yahoo.com.

  • Casa Enea – 2*, str. Mihai Eminescu, nr. 195. Telefon: 0742 930 720. Facilități: 5 camere (10 locuri).

  • Casa din Parc – 3*, str. Gheorghe Doja, nr. 4. Telefon: 0267 341 615, 0762 620 341, 0744 343 144, email: rezervari@casadinparc.ro; casadinparc@yahoo.com. Facilități: 7 camere (12 locuri).

  • Casa Finna – str. Ștefan cel Mare, nr. 63. Telefon: 0767 346 678, email: finnamagdolna@yahoo.com.

  • Casa Jano – str. Ștefan cel Mare, nr. 69. Telefon: 0741 228 052.

  • Căsuța Sănătății – str. Toth, nr. 12. Telefon: 0744 343 201, email: itt@ittravel.ro.

  • Colț de Rai – 3*, str. Florilor, nr. 13. Telefon: 0744 122 696, 0744 360 105, email: vioricacoroiu@yahoo.com, rezervari@colt-de-rai-cv.ro. Facilități: 10 camere (18 locuri).

  • Cristian – 3*, str. Mihai Eminescu, nr. 158 A. Telefon: 0742 131 302, 0748 228 299, email: rezervari@pensiunecristiancovasna.ro. Facilități: 10 camere (22 locuri).

  • Debreczi – 3*, sat Chiuruș, nr. 83. Telefon: 0763 621 647.

  • Dobra Janos – str. Brazilor, nr. 38. Telefon: 0744 101 470.

  • Fenyo (Bradul) – 3*, sat Chiuruș, nr. 88. Telefon: 0763 673 014.

  • Kadar – 2*, str. 1 Decembrie 1918, nr. 6. Telefon: 0762 606 700.

  • Schneider – 2*, str. Ștefan cel Mare, nr. 106. Telefon: 0267 340 758, 0744 578 312, 0766 652 917, email: szabogyorgy@clicknet.ro. Facilități: 6 camere (12 locuri).

  • Seven House – str. Podului, nr. 20 A. Telefon: 0787 657 680, email: office@sevenhouse.ro.

  • Wellion – str. Petőfi Sándor, nr. 20. Telefon: 0751 090 390, email: pensiuneawellion@gmail.com.