Municipiul Rădăuți (județul Suceava)
 

Municipiul Rădăuți, una din cele mai vechi așezări din Bucovina, este situat în partea nord-estică a județului Suceava, la distanța de 37 km de municipiul Suceava, în Depresiunea Rădăuți. Numele localității vine de la voievodul Radomir (Radomirovti), iar prima atestare documentară apare într-un hrisov din data de 16 noiembrie 1393, din timpul domniei lui Roman I (1391 – 1394), dar au fost descoperite urme de locuire și vestigii vechi de peste 5.000 de ani din cultura Cucuteni, apoi din epoca pietrei și civilizației geto-dace. O altă origine mai puțin probabilă a numelui localității ar fi denumirea de Rottacenum dată de romani garnizoanei de peste râul Siret de la care de-a lungul timpului a devenit Rădăuți. Altă variantă ar fi că numele de Rădăuți provine din slavul și polonezul „rada”, care înseamnă „satul bucuriei” sau „satul sfatului”, iar o legendă din Depresiunea Rădăuți evocă existența unei anumite Uța și a fiului ei Radu (Radul Uței).
 
Voievodul Bogdan I (1359 – 1365), întemeietorul statului feudal moldovean construiește la Rădăuți pe Valea Sucevei, unde se aflau „satele lui Radomir”, în mijlocul unor codri seculari, o biserică domnească – Biserica “Sfântul Nicolae” sau Bogdana – considerată a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova. Biserica este aleasă ca necropolă domnească pentru Bogdan I și urmașii familiei sale, în naosul bisericii fiind îngropați domnitorii Moldovei până în timpul lui Alexandru cel Bun: Bogdan I, Lațcu Voievod, Roman I, Ștefan I, Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun) și Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400 – 1432) Rădăuți devine reședință episcopală dar localitatea de dezvoltă foarte lent până la trecea sub administrație austriacă în anul 1775. În anul 1819 Rădăuți devine „târg”, apoi în anul 1852 devine oraș, în anul 1854 devine “centru districtual”, între anii 1854 – 1944 este capitală de județ, între anii 1952 – 1968 este sediu de raion în cadrul județului Suceava iar în anul 1994 devine municipiu. Ziua oficială a municipiului Rădăuți este la data de 6 iunie în amintirea primului document istoric în care apare denumirea de Rădăuți emis la 6 iunie 1413 în timpul domnitorului Alexandru cel Bun.
 

Rădăuți: Atracții Turistice (Tourist Attractions)

 

Mănăstirea Bodgana
Mănăstirea Bodgana
Mănăstirea Bodgana / Bodgana Monastery

 

Ctitorită de Bogdan I (1359 – 1365), întemeietorul Moldovei, este formată din Biserica “Sfântul Nicolae” – cel mai vechi monument de piatră al Moldovei (sec. 14), turnul clopotniță (1781) și casa parohială (1876). […..] / Built by Bogdan I (1359 – 1365), the founder of Moldova, is composed of “Saint Nicholas” church – the oldest stone monument in Moldova (14th century), the bell tower (1781) and the parish house (1876). […..]

Muzeul Etnografic
Muzeul Etnografic din Rădăuți
Muzeul Etnografic / The Ethnographic Museum

 

Cel mai vechi muzeu etnografic din Moldova, înființat în 1934, prezintă ocupațiile tradiționale, portul popular, țesături și broderii, sculpturi în lemn, ceramică neagră de Marginea sau Kuty, sau colecția de ouă încondeiate. […..] / The oldest ethnographic museum in Moldova, opened in 1934, displays the traditional occupations, popular costmes, fabrics and embroidery, wood sculptures, black Marginea ceramics and Kuty, or the painted eggs collection. […..]

Atelierul de ceramică Colibaba
Atelierul de ceramică Colibaba
Atelierul de ceramică Colibaba / Colibaba ceramic workshop

 

Ceramică în stilul zonei (Rădăuți, Kuty și Marginea), dar și cu o abordare modernă a unor motive preistorice (Cucuteni), fiind pictată cu alb, verde, galben și maroniu, care simbolizează cele patru anotimpuri. […..] / Ceramic specific to the region (Rădăuți, Kuty and Marginea), but with a modern approach of prehistoric elements (Cucuteni), being painted in white, green, yellow and brown that symbolizes the four seasons. […..]

 

  • Catedrala Ortodoxă “Pogorârea Sfântului Duh” – Piața Unirii, nr. 74 – biserica ortodoxă de dimensiuni monumentale a fost construită între anii 1927 – 1961 în stil neobizantin cu elemente de arhitectură bisericească moldovenească și are o suprafață de 550 m², o lungime de 60 metri și o înălțime de 50 metri. Pe acoperiș se află un turn central, unic în România, cu o cruce de 6 metri înălțime și 4 metri lățime (brațele), patru turnuri mai mici în jur și două turnuri ale clopotniței. Catapeteasma aparține bisericii din Răpciuni, scufundată în apele Barajului de la Bicaz.

  • Biserica Romano Catolică “Nașterea Sfintei Fecioare Maria” – str. Ștefan cel Mare, nr. 16 – a fost contruită între anii 1823 – 1826 în stil gotic și până la destrămarea imperiului habsburgic la sfârșitul primului război mondial s-a aflat sub înaltul patronaj al împăratului. În prezent în biserică se oficiază liturghii în limbile română în fiecare zi și germană doar duminica dimineața.

  • Capela Romano Catolică “Sfântul Rochus”– str. Ștefan cel Mare, nr. 123 – construită în anul 1900 de familia de meșteșugari Anderl în grădina lor. Pe peretele exterior nordic al capelei este pictat “Sfântul Rocus (1345 – 1376), protectorul pelerinilor”, iar pe peretele sudic “Maica Domnului, steaua mistică a evanghelizării”.

  • Capela Romano Catolică “Sfânta Treime” – str. Horia – construită în anul 1904 în grădina casei lui Peter Pohl.

  • Templul Mare – str. 1 Mai, nr. 2 – lăcaș de cult evreiesc construit în anul 1883. Evreii au început să vină în la Rădăuți la sfârșitul sec. 18 din Galiția, dar și din Siret, Storojineț, Cernăuți, Suceava sau Gura Humorului, primul fiind negustorul Iossel Reichnenberg, sosit în 1796. În anul 1807 conform registrului de taxe, la Rădăuți erau trei familii evreiești. Austriecii nu au încurajat venirea evreilor la Rădăuți iar în anul 1816, contele Hardegg, trimisul Curții Imperiale, a dat ordin ca evreii să fie alungați de aici. Ordinul nu a fost aplicat, iar numărul evreilor a crescut astfel că în anul 1821, s-a deschis la Rădăuți o cârciumă pentru evrei, în anul 1830 s-a deschis prima sinagogă, iar ulterior a fost cumpărat un spațiu pentru un cimitir evreiesc. În anul 1880 la Rădăuți, din cei 11.162 locuitori, evreii reprezentau 30.9% din populație (3.452 locuitori). În anul 1888 comunitatea evreiască număra 523 de familii, care aveau de un templu, opt case de rugăciune (sinagogi) și șase școli oficiale. În anul 1910 locuiau în oraș 5.940 de evrei, 5.256 de germani și 4.456 de români. Construit în stil maur, Templul Mare din Rădăuți este o clădire masivă cu două turnuri înalte acoperite cu cupole ce conferă clădirii aspectul unei catedrale ortodoxe. Intrarea principală este sub una dintre cele trei arcade care se sprijină pe patru coloane masive. Ferestrele templului sunt circulare, terminate în arcade, iar interiorul templului prezintă decorațiuni realizate într-un amestec ale stilurilor renascentist, baroc și maur. Templul, renovat în anul 2011, a fost inclus într-un TOP 5 – locuri ascunse ale culturii evreiești din lume care trebuie vizitate.

  • Cimitirul Evreiesc

  • Herghelia Rădăuţi și Hipodromul

  • Gara Rădăuți – construită în anul 1889

  • Târgul Olarilor
     
    15 unități de cazare Rădăuți (15 Rădăuți accommodation units):
     
    Hostel:
     

  • Amnar – 3*, str. Putnei, nr. 173, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0230 564 307, 0755 140 030, 0724 140 030, email: rezervari@amnar.ro, contact@catering-radauti.ro. Facilități: 13 camere (20 locuri).

  • Azur – 2*, Calea Cernăuţi, nr. 29, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0230 564 718, 0742 435 239, email: sucaritu@yahoo.com. Facilități: 21 camere (64 locuri).

  • Harmonie – 3*, str. Putnei, nr. 213, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0330 566 800, email: info@hostelharmonie.ro. Facilități: 15 camere (42 locuri).

  • La Galan – 3*, str. 1 Mai, nr. 9, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0230 561 987, 0744 522 555, email: hostel@lagalan.ro. Facilități: 10 camere (20 locuri).
     
    Hotel:
     

  • Gălany – 4*, str. Piața Unirii, nr. 59 – 50, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0372 999 572, 0724 394 110, email: office@hotelgalany.ro. Facilități: 16 camere (32 locuri).

  • Gerald’s House – 4*, str. Piața Unirii, nr. 3, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0330 100 650, email: office@geraldshotel.com. Facilități: 99 camere (198 locuri).

  • Intim – 4*, str. Ștefan cel Mare, nr. 131, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0230 560 200, 0740 495 493, 0744 892 073, 0742 919 704, email: info@hotel-intim.ro. Facilități: 10 camere (21 locuri).

  • Maria – 4*, str. Piața Unirii, nr. 4, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0744 637 699, email: contact@hotelradauti.ro. Facilități: 6 camere (8 locuri).  
    Motel:
     

  • Casa Vatră – 3*, str. Gării, nr. 9, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0230 561 783, 0745 140 276, 0748 239 123, email: dan@lavatra.ro. Facilități: 14 camere (28 locuri).

  • Monte Carlo – 3*, Calea Bucovinei, nr. 53 A, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0230 567 080, 0744 617 533, 0744 543 305, email: office@pensiuneamontecarlo.ro. Facilități: 28 camere (61 locuri).
     
    Pensiune / Pension:
     

  • Blumen – 3*, str. Volovățului, nr. 15, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0744 156 761, email: radauti@pensiuneablumen.ro.

  • David House – 3* / 4*, str. Putnei, nr. 178 C, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0230 565 822, email: contact@pensiunea-david-house.ro. Facilități: 14 camere (28 locuri) cu baie proprie, restaurant, bar, foișor, loc de joacă pentru copii.

  • Fast – 3*, str. Ștefan cel Mare, nr. 80, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0230 560 060, 0745 234 975, email: rezervari@fast-radauti.ro. Facilități: 10 camere (21 locuri) cu baie proprie.

  • Flutur – 3*, str. Mihai Viteazu, nr. 8, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0744 847 440, 0757 416 484, flutur@laflutur.ro. Facilități: 12 camere (24 locuri), restaurant, bar, foișor, loc de joacă pentru copii.

  • Țărăncuță – 3*, str. Ștefan cel Mare, nr. 72, Rădăuți, județul Suceava. Telefon: 0754 673 869, email: sv83mik@yahoo.com. Facilități: 15 camere (33 locuri) cu baie proprie, restaurant cu 400 de locuri, terasă, organizare evenimente.